Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 06 / Iunie 2016

Revista Contemporanul nr. 06 / Iunie 2016

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 06/ 2016

Editorial iunie_2016_reader-1

Nicolae Breban ● Când trebuie să ne simţim români / 3

– Tată, când trebuie să fim şi să ne simţim Români?
– Foarte simplu, a sosit răspunsul, când ţara noastră, România, e contestată; sau când se află în pericol!

Eseu

Bogdan Creţu ● Când Emma Bovary citeşte / 4

Se sinucide. De ce? Din refuzul de a accepta evidenţa? Din dezamăgire? Pentru că are intuiţia că, de fapt, nimic niciodată nu va reuşi să îi ostoiască setea de altceva? Trist este că avea foarte aproape ceea ce căuta: un bărbat care o iubea nespus, care o idolatriza, blegul de Charles, şi altul care o admira, supus şi stângaci, Justin. Sunt singurii care suferă de pe urma ei

Modele

Mircea Platon ● Convorbiri literare, seria clasică: manual de construit o ţară (I) / 5

Junimiştii refuzau să bagatelizeze specificul naţional – rod al unei genealogii frământate de un anumit context, deci al unei logici a viului – de dragul unui trecut mitic-⁠livresc şi al unui sistem de valori universaliste de împrumut

Polemiceiunie_2016_reader-2

Marian Victor Buciu ● Note la „dezvăţământul” românesc / 6

Reformarea – ca normalizare metodico-⁠ştiinţifică – cere finanţare bugetară. Punct lovit, fără să fie ochit! Şi atunci, înaintând în fals şi falacios, vom duce la limite ireversibile dezvăţământul românesc. Histrionii lui vor alunga seriozitatea şi responsabilitatea. Concesionarii sfertodotismului se vor servi şi mai bine de paravanul crizei sau recesiunii economice. Realitatea nu se ascunde în irealitate

Cultura educaţiei

Andrei Marga ● Normativitatea ascunsă în PISA şi Bologna / 7

PISA şi Bologna conţin o normativitate ascunsă – cea a unei societăţi fără persoane, lipsită de alte inovaţii, afară de cele tehnice. Autorii vorbesc pe faţă de „eşecul” celor două iniţiative, remarcând că nu s-⁠au realizat ţintele, ci se înaintează spre un nou „feudalism” în educaţie şi în societate şi o sporire a irelevanţei

SOS ● Manualele şcolareDinu-C-Giurescu

Dinu C. Giurescu ● Generaţii fără patrie / 8

Cuvântul patria nu mai figurează în manualele actuale, a ajuns o vorbă de care să ne ferim!

Evenimente

Cafeneaua critică, poezia, şi Româniaciteşte.ro; Gabriel Andreescu la Cafeneaua critică; Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), ediţia a VII-a / 8

Din infern, cu dragoste

Aura Christi ● Copilul fântânii / 9

Şi întâmplarea e supusă unor legi necunoscute, aşezate departe de zodia accidentalului; cele desfăşurate aici, pe pământ – ne sugerează în repetate rânduri autorul, lăsând porţile deschise spre necunoscutul îmbietor – îşi au în mod firesc corespondentul în lumea de sus, din ceruri. Dacă lucrurile nu s-⁠ar petrece astfel, totul ar fi probabil lipsit de strălucire şi s-⁠ar derula sub semnul zădărniciei şi al minoratului.

Polemice

Alexandru Dobrescu ● Canibalism / 10alexandru-dobrescu

E de observat că această a treia campanie de resuscitare a instinctelor canibalice în cultura română a generat, printre altele, şi o sensibilă îmbogăţire a vocabularului criticii, care a adoptat, printre multele epitete de alint de care dispune, câteva de o indicibilă suavitate, precum antisemit, legionar, fascist, şi nazist, numai bine pentru a defini mai exact valoarea de artă a unei scrieri literare

Mircea Braga ● Între „tradiţia de fază” şi boala de sistem / 12

Dacă vom considera tranziţia ca de-⁠abia iniţiată, în care segment se va afirma acea capcană a absorbţiei de substanţă umană? Ca întotdeauna, intelectualul e pândit de aşteptare şi tot ca întotdeauna îi rămâne, în principal, şansa de a face doar ceea ce ştie el cel mai bine: să creeze, adăpostit de nişa propriei sale vocaţii.

Lecturilecturi-carti

Iulian Boldea ● Onirismul radical. Virgil Mazilescu / 14

Virgil Mazilescu trebuie privit, însă, nu doar ca un poet al limbajului, oricât de încifrat, ci şi ca un poet al fiinţei, cu un discurs liric ce are o miză clar ontologică, dispusă într-⁠un registru neoexpresionist

Polemice

Magda Ursache ● Trădaţi de memorie – trădaţi de istorie / 15

Mă întreb şi eu, ca Mircea Platon: cine ne (re)scrie istoria? Ieri, Roller, academicianul RPR fără studii încheiate, azi – Alexandru Florian care, după câte ştiu din presă, n-⁠are studii de istorie, dar cred(e) că ştie bine istoria PMR/PCR

Lecturi

Florin-Corneliu Popovici ● Fluviul destinului, mirajul confesiunii / 16

Carte-⁠album sau album-⁠carte, ce se pretează la a fi citită, dar şi răsfoită (privită), Mirajul Nilului este şi o carte ce abundă de feminitate. Indiferent însă de statut, cartea creează impresii, fie de lectură, fie de natură vizuală

Clubul Ideea EuropeanăSolunca-Ioan-Aurel-Pop

Elena Solunca în dialog cu Ioan-Aurel Pop

Istoria – memoria comunităţilor / 17

Istoria este memoria colectivă a comunităţilor, iar a şterge această memorie înseamnă a forma comunităţi infirme, bolnave. Să ne gândim cum s-⁠ar manifesta un om fără memorie! Ar fi bun de închis într-⁠un ospiciu! Memoria este o componentă fundamentală a inteligenţei.

Cultura istoriei

Alexandru Surdu ● Problema trecerilor dintre orânduirile economice / 19

Forma aceasta de exploatare a României a fost şi mai este încă numită „colonială”. Pentru a obţine cât mai repede şi cât mai multe din presupusele datorii, imposibil de achitat pe linie financiară, populaţia întregii ţări era condamnată la muncă silnică, dar contribuia totodată şi la creşterea capacităţii economice a statului, la utilizarea resurselor naturale şi la dezvoltarea planificată a unui sistem care a început treptat să funcţioneze. România dispunea însă, ca şi acum, de bogăţii imense, care au garantat succesele industriei extractive, siderurgice, de maşini-⁠unelte, grea şi uşoară, care a contribuit şi la dezvoltarea agriculturii

Semnal editorialAcasa-in-exil-Aura-Chrsiti-2016-site

Theodor Codreanu ● Ceea ce nu poate fi negociat / 21

Nu e vorba de cazuri izolate, nesemnificative, ci de un fenomen foarte grav al „revizionismului” postdecembrist al deţinătorilor puterii în cultură, fenomen asociat cu acela al demitizărilor menite să elimine din centralitatea canonică a literaturii şi culturii române valori ca Eminescu, Iorga, Blaga, Rebreanu, Ion Barbu, Mircea Eliade, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ş.a.m.d. Radiografierea fenomenului a fost realizată îndeobşte de două cărţi-⁠eveniment semnate de Gabriel Andreescu şi Nicoleta Sălcudeanu

O carte-eveniment. Semnal editorial

Svetlana Aleksievici, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2015

Ultimii martori. Traducere din limba rusă de Antoaneta Olteanu / 24

Patrimoniu cultural

Constantina Raveca Buleu ● Geo Şerban despre Mirajul francez al lui Mihail Sebastian / 26

Dincolo de amplele descrieri ale geografiei sale simbolice, configurate la capătul unor plimirajul-francez-copmbări pe străzi şi prin istorie, sau de mărturiile experienţei acut personalizate a muzeelor sale, Parisul articolelor-jurnal ale lui Mihail Sebastian înseamnă intensitate culturală, experimentată fără poze dogmatice, cu o privire de ansamblu, în care se armonizează obiectivitatea, aviditatea cunoaşterii şi umorul subtil

Lecturi

Ioan Buduca ● Inimă şi prilej/ 27

Marginalii

Boris Marian

Yehudi Menuhin. 100 de ani de la naştere Kierkegaard – un geniu straniu / 27

Eseu

Horia Pătraşcu ● Stadiile karamazoviene ale existenţei / 28

Marea idee adusă de omul de ştiinţă rus este aceea că transpune în ordine morală ceea ce este evident în ordine fizică: la fel ca orice alt simţ, simţul moral al omului este supus dezorganizării şi destructurării. Moralitatea şi religiozitatea fiinţei umane sunt afectate iremediabil de trecerea timpului, timpul nu iartă pe nimeni, pe „omul interior” la fel de puţin ca şi pe „omul exterior”

(Con) texteDiana-campan

Maria-Ana Tupan ● Un studiu al poeziei modernităţii târzii / 30

Diana Câmpan deschide fiecare capitol menţionând spiritul tutelar al timpului, sursa principală de idei tradusă mai apoi de voci distincte în registre complet diferite

Lecturi

Ramona Ardelean ● Logica feminină a democraţiei / 31

Aceeaşi mamă al cărei sân hrăneşte copilul şi a cărei grijă, până la obsesie, este aceea de a nu-⁠i lipsi sau de a-⁠i asigura copilului tot ce are nevoie, va lua în plan politic forma sânului democraţiei, un sân imens şi nesfârşit care făcând din plăcerea consumerismului de toate tipurile un scop în sine întârzie să-⁠şi „înţarce” copiii, să-⁠i maturizeze, să-⁠i autonomizeze şi să-⁠i responsabilizeze.

Polemosmanipulare-mediatica

Adrian Dinu Rachieru ●  Dictatura mediatică / 32

Globalizarea mediatică (văzută ca „industrializare secundă”, cum a şi fost definită) înseamnă, într-⁠un sens, reîntoarcerea la tribalism. Satul planetar, anunţat profetic de McLuhan, s-⁠a ivit şi rolul media a fost decisiv. Iată, aşadar, că mass-⁠media nu reprezintă doar un vehicul cultural, ci chiar produc o nouă cultură. Va înlocui ea (fraudulos) Cultura?

Dintr-o haltă părăsită

Cassian Maria Spiridon ● Poem în trepte / 33

Patrimoniu cultural

Geo Constantinescu ● O restituire necesară: eseistica din exil a lui Vintilă Horia / 33

Readucerea în ţară a operei acestui mare român universal, a acestui mare Om al secoiunie_2016_reader-40lului XX, este o datorie. Ne bucurăm că în această secătuire a spiritului românesc, în această secetă de repere în spaţiul din care a fost expulzat scriitorul, dar pe care l-⁠a binecuvântat printr-⁠o operă, există oameni care fac eforturi să-⁠i dea locul meritat şi în istoria literaturii române

Feedback către un prieten

Constantin Lupeanu ● Imperiul mătăsii / 34

Debut

Ioan Dogaru/ 34

Corespondenţă din Spania

Dana Oprica în dialog cu Diego Vadillo

Brâncuşi, Tzara şi… aniversările românilor pe meleaguri cervanteşti / 35

Filmcaliman-nr-06-2016

Călin Căliman ● Caravana cinematografică „Români pentru români” în nordul Bucovinei / 36

Caravana cinematografică „Români pentru români” şi-⁠a atins principalele scopuri în această „călătorie de suflet” prin Nordul Bucovinei. Dintre filmele româneşti prezentate, după cum am înţeles şi din discuţiile îndelungi cu spectatorii din Cernăuţi şi comunele invitate, au impresionat îndeosebi lung metrajul Un bulgăre de humă de Nicolae Mărgineanu

Eseu filosofic

Vasile Muscă ● Însemnări pe marginea ideii de filosofie românească / 37caravana-cinematografica-caliman

Este, într-⁠adevăr, nevoie astăzi de o filosofie românească, o filosofie care să se aplece asupra realităţii româneşti, să-⁠i depisteze conflictele şi convulsiile pentru a le explica şi înţelege, oferind teoreme, concepţii, soluţii, generalizări pentru problemele sale

Bref/ 38

Concurs de poezie şi proză scurtă „Vintilă Horia”

Ion Bogdan Lefter şi Ioan Groşan la Casa Memorială „Tudor Arghezi”

Premiile Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2015

Peste 16.000 de vizitatori la muzeele literare ieşene cu ocazia Nopţii Muzeelor

Revista revistelor

C. Stănescu ● Casa limbii române / 39

Logo-romania-citeste-ro

Vă dorim lectură plăcută!

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent (click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

 

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest