Din ultimul număr:
Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 04 / Aprilie 2016

Revista Contemporanul nr. 04 / Aprilie 2016

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 04/ 2016

Editorial

Nicolae Breban • Fuga/ 3aprilie_2016_reader-1

Modele

Marin Sorescu • 80

Bogdan Creţu • Ce am învăţat de la Marin Sorescu/ 4

În 1992, Academia Română l-⁠a propus pe Marin Sorescu pentru Premiul Nobel; autorul mai fusese, cu un deceniu în urmă, pe lista scurtă, era tradus, avea o foarte bună presă internaţională şi ar fi avut toate şansele. În anii ’80, totul fusese obstrucţionat de Partid, cu aportul unor colegi scriitori, care, se pare, au şi semnat un memoriu pe care l-⁠au trimis la Stockholm. În 1992, tot colegii de breaslă sunt cei care şi-⁠au adunat forţele pentru a se împotrivi. Cum, Sorescu, un scriitor care s-⁠a dat cu puterea neocomunistă, să fie nominalizat la cel mai titrat premiu literar din lume? Peste poate!

Punct de vedere privind înfiinţarea unei Academii alternative în România/ 5

Modele

Marian Victor Buciu • Basarab Nicolescu şi scrisorile din exil / 6

O corespondenţă de citit pentru a descoperi câteva căi de (re)cunoaştere, într-⁠o largă relaţie culturală, de gândire şi creaţie

Lecturi

Constantina Raveca Buleu • Diavolul, Vechiul Testament (etc.) şi gândirea necanonică/ 8

Demonstraţiile conduse cu rigoare academică şi animate de un instinct ludic rafinat pot reprezenta adevărate lecţii de aprofundare decomplexată a uneia dintre cele mai canonice dimensiuni ale culturii spirituale umane

Repereaprilie_2016_reader-2

Iulian Boldea • Lovinescu şi etica rememorării portretistice/ 9

Fie că e construit din acceptare şi elogiu sau din rezervă şi negaţie, stilul portretelor lui E. Lovinescu este unul ce se revendică de la concizie şi de la rafinamentul expresiei. E, aşadar, un stil ce se revendică de la clasicitate

Polemice

Ioan Buduca • Jurnalul unui dizident al USR/ 10

Conducerea USR – Manolescu se află în flagrant de înşelăciune faţă de membrii Uniunii atunci când transmite, pe toate canalele de comunicare interne ale USR, că aceasta nu are nimic de-⁠a face cu OG 26/2000, ci numai şi numai cu Decretul-⁠lege 267/ 1949. Puţini scriitori membri ai USR sunt jurişti de înaltă clasă. Ei cred în ce le spune conducerea lor, fără să poată verifica adevărul juridic al acelei spuse. Locul din care emană adevărul juridic (care poate fi cu totul altul decât acela care emană din obişnuinţele noastre de bun-⁠simţ) este decizia judecătorească definitivă şi irevocabilă. O vom avea, curând

Academia Română (1866-2016) ● În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018)

Dezbaterile Academiei Române ■ Identitatea naţionalălogo-academia-romana

Alexandru Zub • Naţiune culturală şi naţiune politică la români în epoca modernă/ 11

Definiţia cea mai complexă a fost dată însă, prin Kogălniceanu, în Divanul ad-⁠hoc al Moldovei (1857): „Avem acelaşi început, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi legi şi obi­ceiuri, aceleaşi temeri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe de îndestulat, aceleaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri din trecut, acelaşi viitor de asigurat şi în sfârşit aceeaşi misiune de îndeplinit”

Ioan-Aurel Pop • Ce sunt românii? / 13

Nu există popor pe lumea asta care să nu aibă o origine, care să se fi născut din nimic, care să fie generaţie spontanee. De asemenea, nu există popor care să nu se fi întrebat de unde vine, ce face şi încotro se îndreaptă.

Academia Română (1866-2016)academia-p-5-foto-jos-mare-sub-text

Cultura istoriei şi a credinţei

Alexandru Surdu • Simularea Apocalipsei/ 14

Constantin Noica apucase, la început de secol trecut, tramvaiele cu cai, şi se tot mira de perfecţionarea mijloacelor de transport şi de viteza deplasărilor, uitând de propriile sale suferinţe din anii aceia, ca şi de milioanele de crime care se petreceau sub ochii noştri

Repere

Gheorghe Benga • Ionel-Valentin Vlad între fizica laserilor şi Academia Română/ 15

Ionel-⁠Valentin Vlad este mândru de originea sa pe linie maternă dintr-⁠o veche familie de nobili maramureşeni, iar pe linie paternă dintr-⁠o la fel de veche familie de români din apropierea municipiului Alba Iulia (Apulum). A moştenit nu doar „genele“ valoroase din cele două „ţări“ din Transilvania, ci a primit şi educaţia în spirit autentic patriotic din familie

Clubul Ideea Europeană

Academia Română (1866-2016) ● În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018)

Elena Solunca în dialog cu Victor Voicu

„Academia Română trebuie să dea semnale pentru renaşterea naţională” / 17victor-voicu-poza-1-reprez

Academia Română încă de la înfiinţarea sa şi definirea sa (1866, 1867, 1879), prin componenţa membrilor fondatori, a dat un semnal de mare semnificaţie privind unitatea naţională a românilor din toate regiunile autoidentificate drept româneşti („pe baza unităţii de limbă şi cultură se poate clădi viitorul unei naţiuni”. (Regele Ferdinand) Şi ce rol îi revine Academiei Române într-⁠un context globalizant? Să conserve valorile româneşti, valori europene, unitatea în diversitate, nu uniformizare şi pierderea identităţii naţionale.

Clubul Ideea Europeană

În preajma centenarului Marii Uniri (1918–2018)

Mari scriitori români – criminali de război?! (II) / 20

Clubul Ideea Europeană ■ Polemice

Gabriel Andreescu • Etica, politica memoriei şi „legea anti-legionară”/ 21alexandru-florian-director-institut-elie-wiesel

Alexandru Florian, persoana care conduce politica Institutului „Elie Wiesel” a promovat în regimul anterior ideile lui Lenin, a alimentat cultul lui Nicolae Ceauşescu şi a fost un activ susţinător al ideologiei comuniste, al PCR şi al regimului condus de acesta. În întunecaţii ani 1980, directorul Alexandru Florian făcea propagandă „înţeleptelor” teze ale lui Nicolae Ceauşescu, citate sistematic în publicaţiile sale

Polemice

Aura Christi • O cruciadă împotriva valorilor naţionale?! (II)/ 23

Din expoziţia „Grădina cu îngeri” – care găzduieşte tablourile şi sculpturile Silviei Radu – desfăşurată recent la Universitatea Politehnică din Bucureşti, au fost scoase portretele a patru martiri ai închisorilor staliniste: Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Valeriu Gafencu şi Costache Oprişan. Prestigiosul Cotidianul ne reaminteşte că aceşti români „şi-⁠au petrecut sau pierdut viaţa între zidurile celor mai de temut lagăre de exterminare a intelectualităţii româneşti” şi europene.

Polemos

Horia Pătraşcu • Demonizarea uriaşilor culturii/ 25Vintila-Horia

Mari scriitori români trebuie să fie „epuraţi”, încă o dată, pe motive politice, din cultura română. Căci acelaşi motiv – publicarea unor texte prohitleriste – care astăzi stă la baza asasinării operei lui Vintilă Horia de către acest grup intelectual organizat poate sta mâine la baza arderii în piaţa publică a operei lui Emil Cioran, Mircea Eliade şi a altor vârfuri ale culturii române.

Cultura receptării marilor opere

Dorin Popescu • Etici în loc de epici la Cioran şi Eliade/ 26

Spaţiul critic românesc a ratat şansa unui export de teme necesare bunei întâlniri Cioran-Eliade-Ionescucritice cu Cioran şi Eliade, iar critica europeană şi cea americană au trebuit să parcurgă singure, fără sprijin de orientare din România, întreaga lecţie critică a întâlnirii cu aceştia.

Cultura valorilor

Dan Anghelescu • Vintilă Horia şi întoarcerea acasă/ 28

„Noi nu eram nici fascişti, nici comunişti ab absurdo, noi căutam să salvăm existenţa poporului nostru şi a culturii noastre. Temeiurile noastre s-⁠au dovedit juste. (…) Trebuia să avem credinţă. Să credem în forţa noastră morală, în inocenţa noastră în faţa istoriei. (…) Ne simţeam liberi, lipsiţi de orice ură, de orice intenţie de violenţă, şi de orice teamă, pentru că noi credeam în puterile moştenite de geniul poporului nostru. Acesta era felul nostru de a fi naţionalişti”

Etica memoriei

Mihaela Albu • Vintilă Horia – un scriitor pentru eternitate/ 29

Ştim cu toţii astăzi de dosarele fabricate în acei ani, de „vânătoarea” de valori româneşti a acelei antiromâneşti epoci staliniste. Ideologia totalitară instrumentase destructurarea întregii societăţi româneşti, concretizându-⁠se în suprimarea (inclusiv fizică) a elitelor politice şi culturale.

Cultura identităţii

Mircea Platon • Şcoala independenţei naţionale/ 30

Dorinţa experţilor de a reforma învăţământul în termenii intereselor corporate de azi ne dă o imagine vie, i-⁠mediată, a ceea ce va deveni România produsă de un sistem de învăţământ lipsit de amploarea axiologică, temporală şi disciplinară pe care o cere antrenamentul pentru apărarea intereselor naţionale pe termen lung, de care vorbea Papacostea. O Românie a boşimanilor travestiţi în elită care vor continua să trăiască de azi pe mâine, din cules, vânătoare şi pescuit. De suflete.

Rondul de zi

Gelu Negrea • Lupta cu simbolurile/ 32brancusi-foto-pe-coloana-din-dreapta

Cont(texte)

Maria-Ana Tupan • Ce e val…/ 33

Ecce Nietzsche este un festin nu numai intelectual şi stilistic, Mircea Braga atingând un nivel de mare rafinament al construcţiei sintactice, extinse, meandrate logic şi totuşi perfect controlate

Lecturi

Magda Ursache. • Pixul şi foarfeca/ 34

Cassian Maria Spiridon • Dintr-o haltă părăsită/ 34

Feedback către un prietenaprilie_2016_reader-40

Constantin Lupeanu • Inegalabilul Constantin Brâncuşi. Calea Sacră de la Târgu Jiu/ 35

Anul Brâncuşi. Anul Enescu. Anul Titulescu. Anul Milescu.
Dragul meu prieten, este bine că suntem îndemnaţi de mai marii zilei să îi serbăm şi în străinătate pe românii prin care ne definim. În 2016 sunt multe aniversări, am numit mai sus patru nume cu rezonanţă pentru artă plastică, muzică, diplomaţie, geografie

Cronica plastică

Luiza Barcan • Giuvaere vizuale/ 36

Dacă în pictura pe care o profesează, artista se manifestă ca o „clasică”, grafica ei, în schimb, nu-⁠şi îngăduie nici un fel de „restricţii” academice şi se lasă condusă de o viziune neconstrânsă asupra motivelor şi a subiectelor abordate

Film

Călin Căliman • Mari actori de ieri şi de azi/ 37

Seara consacrată eminentului actor de film Ilarion Ciobanu a debutat cu proiectarea filmului Columna de Mircea Drăgan, în care Ilarion Ciobanu deţine un rol esenţial, acela al dacului Gerula

EvenimentLogo-romania-citeste-ro

Româniaciteşte.ro la Bucureşti, Galaţi, Timişoara, Oradea, Cluj, Iaşi, Ploieşti, Alba Iulia/ 38

Vă dorim lectură plăcută!

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent (click aici)

Doriți să citiți revista offline în format PDF (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

 

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Versiunea on-line al numărului curent va fi disponibilă după data de 20 ale lunii următoare.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Recomandați articolul în rețelele sociale:

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest