Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2018

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2018

contemporanul-sigla-buna-300x69

.

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2018

 

Editorial
Nicolae Breban ● Adolescenţa mea/ 3
Dacă aşa cum cred eu, ceea ce numim tinereţe sau adolescenţă este şi va rămâne unul din episoadele cele mai dramatice, poate mai fertile, dar cu siguranţă, cele mai vii ale existenţei, atunci, aşa cum se întâmplă cu marile evenimente ale unei vieţi umane, ea, adolescenţa, sau cum vreţi s-o numiţi, nu va putea fi niciodată înţeleasă până la capăt.

Polemice
Bogdan Creţu ● Stiluri şi teme literare după 1990/ 4
Treptat însă, literatura pierde teren. Ficţiunea în sine nu mai are căutare. Cele mai mari succese editoriale ale anilor ’90 sunt cărţile autobiografice, memoriile sau jurnalele scriitorilor interbelici, martori ai unei lumi drastic controlate şi instrumentalizate ideologic în timpul comunismului.

Lecţii de istorie
Mircea Platon ● Despre demnitatea românească/ 5
Unul dintre avantajele reale ale României monarhice faţă de cea de acum e faptul că ţara era reprezentată în faţa străinilor de boierime. Pictorii, arhitecţii, scriitorii care se perindau pe la Curtea Regală sau pe la conacele boierilor veneau să lucreze pentru nobilime. Nu veneau la noi de sus în jos, cum vin nu doar corporaţiile, ci şi cel din urmă conţopist al Marelui Licurici de azi, ci veneau de jos în sus.

Eseu
Marian Victor Buciu ● Ion Simuţ şi literatura subversivă/ 6
Simuţ admite contextual întâietatea politicului, care s-a menţinut pe toată durata istorică a epocii stângist-totalitare. „Literatura, un câmp estetic prin excelenţă, este transformată de dictatură într-un câmp de bătălie politică.”

Cronica literară
Ştefan Borbély ● Marian Dopcea despre I. Negoiţescu/ 7
La fel de limpede este şi faptul că, psihanalitic vorbind, tot acest abis cu finalitate estetizantă simte nevoia de o obiectivare, şi pentru a o realiza, Dopcea activează mai vechea sa fascinaţie pentru Negoiţescu.

Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● Moştenirea lui Fabian/ 8
Dacă focalizarea culturală a volumului descrie concentric o personalitate aflată în acord perfect cu mediul intelectual dominat de patriotism, efervescenţă literară şi generozitate, în genealogia lui Fabian, Niculae Vrăsmaş devoalează secundar o istorie locală colorată şi aventuroasă.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Cum iubesc poeţii. Nebunia dăruită de zei/ 9
Firea unuia îşi găseşte ecoul în firea celuilalt. Pregândul unuia îşi află continuarea şi împlinirea în celălalt. Impulsul unuia continuă în celălalt. E ca şi când sistola şi-ar urma diastola în celălalt.

Marginalii
Boris Marian ● Levinas şi infinitul/ 10
Binele înseamnă pluralism, iar pluralismul înseamnă Pace. Nu putem să nu fim de acord cu acest campion al raţiunii moderne.

Cărţi
Iulian Boldea ● Pasiunea adevărului/ 11
Cărţile lui Leon Volovici, caracterizate prin rigoare şi prin vocaţia relevării intimităţii unor fenomene cultural-istorice complexe şi controversate, relevă, în tectonica lor de profunzime, obsesia revelatoare a adevărului perceput în integralitatea sa.

Con(texte)
Maria-Ana Tupan ● Poetul la sine – pentru sine/ 12
Istoricitatea ideilor şi valorilor face ca actul critic să fie unul deschis, inepuizabil, de fiecare dată provizoriu, în ciuda impresiei, la lectură, că, în fine, acesta este sensul cel adevărat.

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Digitalizare şi democraţie/ 13
Explorarea este abia la început, încât trebuie să fim deschişi spre eventuale surprize. Este, însă, de bun simţ observaţia că şansele de informare au sporit nemăsurat, încât deciziile oamenilor au o bază mai largă decât înainte.

Polemice
Răzvan Theodorescu ● Ceva despre „naţionalism” la Centenar/ 14
În numele acestei istorii a ideilor româneşti, afirmată de câteva ori chiar în acest loc, în anul Centenarului se cuvine ca aici, în aula Academiei Române, să declarăm sonor că naţionalismul este o doctrină pozitivă şi că celebra sintagmă a lui Kipling „my country right or wrong” poate fi însuşită de orice fiinţă normală care, în mijlocul mondializării, are o patrie. Iar pentru foarte mulţi dintre noi patria aceasta se numeşte încă România.

Eseu filosofic
Alexandru Surdu ● Perioada străveche a gândirii fondatoare a filosofiei româneşti/ 15

Modele
Mihai Neagu ● Un model de anvergură europeană/ 16
Victor Voicu regretă că în actul constitutiv al Europei comune nu este menţionată dimensiunea creştină definitorie a Europei şi-l citează pe Goethe care afirma că „limba maternă a Europei este creştinismul”. Toată cultura şi civilizaţia Europei este bazată pe religia iudeo-creştină, pe Biblie. Autorul este primul savant de renume care îndrăzneşte să critice corectitudinea politică şi globalismul atât de păgubitoare pentru moravurile sănătoase ale Europei de altădată şi să formuleze dezacordul său faţă de guvernele europene sinucigaşe, emanaţii ale partidelor antieuropene.

Polemice
Gheorghe Păun ● Apelul de la Paris/ 17
Europa, casa noastră, „preţioasa noastră civilizaţie, pe care nimic nu o poate înlocui”, se află sub ameninţarea unei false Europe, tiranică şi utopică, promovată de „patroni” vrăjiţi de superstiţia progresului cu orice preţ, care-şi caricaturizează propria istorie, îşi repudiază rădăcinile creştine, înăbuşă orice discuţie şi dezacord, făcând apel la diversiunea corectitudinii politice, la mitul falimentar al multiculturalismului. Falsa Europă este fragilă şi neputincioasă.

Declaraţia de la Paris
O Europă în care să credem
Traducere din limba engleză de Maria-Ana Tupan/ 18
Adevărata Europă este o comunitate de naţiuni. Avem propriile noastre limbi, tradiţii şi graniţe. Cu toate acestea, am recunoscut întotdeauna înrudirea noastră, chiar şi atunci când am fost în conflict – sau în război. Această unitate în diversitate ne pare naturală.
Cea mai frecventă expresie politică a unităţii în diversitate este imperiul pe care regii războinici europeni au încercat să-l recreeze în secolele de după căderea Imperiului Roman. Forma imperială a dăinuit, dar predominant a fost statul-naţiune, care asociază identitatea naţională cu suveranitatea. Statul-naţiune a devenit astfel semnul distinctiv al civilizaţiei europene. Statul-naţiune este un semn distinctiv al Europei.

Polemice
Theodor Codreanu ● Din ţara emigranzilor
Unde ni sunt visătorii?/ 21
Evanghelia naturii concepută de Ştefan Zeletin pare ingenioasă şi, dintr-un anume punct de vedere, adevărată, dacă n-ar lăsa atât de multe lucruri confuze, în primul rând de ce omul, ca deja îndumnezeit prin natură, să aibă nevoie de un atât de lung drum, plin de capcane şi, adesea, sângeros, pentru a se redescoperi pe sine ca „divinitate”.

Polemice
Mircea Braga ● Noul val – depoziţia din refugiu
De la postmodern la postuman/ 27
Evident, canonul nu este descoperirea lui Harold Bloom, cum se mai crede pe ici-colo: profesorul şi teoreticianul american doar l-a repus în atenţia actualităţii occidentale, de unde a ajuns uşor şi la noi, reţinându-se, ca de obicei, ipostaza „răsturnată” a ideilor avansate

Nichita Stănescu •85
Adrian Dinu Rachieru ● Revoluţia stănesciană: poetica rupturii/ 28
Magician, inventiv şi cogitativ, poetul „stănescizează” fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi (asimilate grabnic de urmaşi, îmbogăţindu-şi recuzita), exerciţii de silogistică ş.a., realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii.

Miron Costin • 385
Constantin Coroiu ● Miron Costin, primul nostru mare clasic/ 29
Inaugurarea monumentului a avut loc la 30 septembrie 1888, în prezenţa a zece mii de participanţi, un record pentru acea epocă, între care membrii delegaţiilor de studenţi din Bucovina şi Polonia. La emoţionanta ceremonie au rostit discursuri Mihail Kogălniceanu, V.A.Urechia şi Vasile Pogor.

Corespondenţă din Italia
Dana Oprica ● Limba română/ 30
Trei poezii scrise de – în ordinea din manual, care nu putea fi alta –, Mihai Eminescu, Dintre sute de catarge, Lucian Blaga, Spune-o încet, n-o spune tare şi Marin Sorescu, Recapitulare deschid culegerea de lecturi, urmată de reportaje scurte şi legende.

Corespondenţă din Viena
Hans Dama ● Filosofi români ai secolului XX la Viena/ 30

Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Titu Maiorescu şi Friedrich Nietzsche/ 31
Nietzsche intuieşte cu profunzime în rivalitatea cu politicul şi ambiţiile sale una dintre cele mai mari ameninţări pentru cultură, pentru viaţa spiritului în general. Politica poate confisca o parte însemnată din energiile limitate de care dispune un popor, pentru a le deturna nefolositor în scopuri care nu sunt de primă importanţă pentru existenţa colectivităţii.

Polemice
Magda Ursache ● Frumoşii etnicişti din linia întâi/ 32
„Gratitudinea naturală pentru sacrificiul şi curajul ţăranilor, oamenilor politici, preoţilor, burghezilor şi aristocraţilor, în fine, tuturor oamenilor concreţi care au avut de suferit a fost deturnată în obligatorie admiraţie pentru «valorile» învingătorilor”. (Mircea Platon)

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 32

Nostalgia valorii
Alexa Visarion ● Să credem… miracolul e viu…/ 33
O viaţă atât de plină de primejdii şi o istorie atât de dramatică desigur că au imprimat caracteristici specifice şi profunde în sufletul poporului român. Există o mare diferenţă între un popor care a suferit mult fără să se descurajeze niciodată şi altul care a cunoscut nefericirea numai cu intermitenţe.

Clubul Ideea Europeană
Nicolae Mareş ● Glossa în limba polonă/ 34
O structură poetică atât de interesantă nu se întâlneşte în lirica poloneză, în sensul că versurile din prima strofă a poeziei devin, pe rând, concluzii la strofele care urmează.

Film
Călin Căliman ● Alte glasuri, alte chipuri, o semnătură: Marilena Rotaru/ 35
Tocmai pentru că Marilena Rotaru a realizat toate filmele sale cu o pasiune neostenită, cu o tulburătoare dragoste pentru adevăr, cu o dăruire totală, ţin să închei acest comentariu (n-o fac pentru prima oară!) cu câteva versuri de Ezra Pound la care Marilena Rotaru ţine în mod deosebit, versuri în tălmăcirea Margaretei Sterian: „Numai aceea ce iubeşti cu adevărat rămâne/Restul e zgură”.

Corespondenţă din Canada
Mircea Gheorghe. ● O nebunie frumoasă şi ambiguă a viitorului: Nemurirea/ 36
Omul, ca fiinţă socială şi individuală, cu o istorie personală inserată într-o istorie supraindividuală, cu o identitate şi o sensibilitate create de experienţele prin care a trecut, cu un rol şi un statut sociale particulare va dispărea şi va lăsa locul unui tip nu human, ci doar humanoid.

Romane pe-un picior
Constantin Lupeanu ● Iubire şi război/ 37

Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu ● Grande Finale/ 38
Grande Finale înscrie o poezie de notaţie a imaginii; o suită de scenete puse cap la cap descriu clişee de viaţă; vestimentaţia este simplă, compozită, vizând o lume sărmană, în suferinţă şi dezordine.

Eveniment ■ Clubul Academicienilor
Preşedintele Academiei Române: „Colaborarea ICR cu Academia Română va duce la consolidarea celor două instituţii”
Brâncuşi – Duchamp – Marthe, în intimitatea atelierului din Impasse Ronsin”/ 39

Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Eveniment ■ Muzeul Naţional al Literaturii Române
Atelier „Compromis versus Creativitate”, cu Maia Morgenstern şi Claudiu Istodor
Muzeul Naţional al Literaturii Române găzduieşte, timp de trei zile, între 5 şi 7 martie 2018, de la ora 10.00, la sediul din Str. Nicolae Creţulescu nr. 8, atelierul „Compromis versus Creativitate”, coordonat de Maia Morgenstern şi Claudiu Istodor, dedicat elevilor şi studenţilor.

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

 

 Ediția Digitală Contemporanul


Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul 

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

1

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest