Contemporanul nr. 10 Octombrie 2023
În loc de editorial
Nicolae Breban • Bunavestire / 3
Nici Monica Lovinescu, nici Ierunca nu sunt mari critici, gustul lor e departe de a fi perfect. Au un gust extrem de tradiţionalist în literatură, în proză, poezie şi critică, şi, în plus, mania politizării cu orice preţ le întunecă orizontul critic.
Peste câteva luni a ajuns Burtică secretar la CC, m‑a chemat la el cu Bunavestire, care stătea de trei ani pe masă la CC, şi a acceptat să mi‑o publice fără retuş, deşi manuscrisul avea peste două mii de observaţii din partea cenzurii.
Evenimente • Academia Română
21 de elevi şi studenţi performanţi primesc bursa de merit a Academiei Române / 4
Competiţia de acordare a burselor de merit ale Academiei Române este organizată anual. Concursul va fi anunţat la începutul fiecărui an, în luna martie, prin intermediul inspectoratelor şcolare.
Activitatea de cercetare ştiinţifică în Antarctica / 4
Piese de patrimoniu cu valoare universală din colecţiile Bibliotecii Academiei Române / 4
Publicul a văzut, de asemenea, în manuscris, „Dicţionarul de rime” al lui Mihai Eminescu, dăruit de Titu Maiorescu Academiei Române, după moartea poetului, dar şi integrala facsimilată a operei eminesciene, în 38 de volume.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Zece ani de absenţă / 5
Poantă făcuse parte din formula primă a revistei, a iniţiatorilor absoluţi adunaţi în jurul lui Eugen Uricaru, şi cultiva orgoliul de a şti cum a fost cu adevărat cu schimbarea conducerii redacţiei după apariţia celui dintâi număr, în care pretextul incriminant fusese o traducere din Heidegger.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Proprietatea termenilor în limba română / 6
În „Grădina lui Academos” din apropierea Atenei, Platon şi‑a instalat şcoala sa filosofică, numită Academia.
Nu era nevoie de o nouă instituţie concurenţială, pentru că oricum, la domeniul fundamental numit cercetare, Academia Română este în concurenţă cu marile universităţi, cu institutele subordonate Ministerului Cercetării, cu alte entităţi ale genului.
Din aceste episoade răzbate dispreţul faţă de o instituţie deranjantă pentru spectrul puterii, dar una care, de peste un secol şi jumătate, se află în serviciul naţiunii române, o slujeşte şi o dezvoltă.
Limba română are, cu rădăcini în secolul al XVI‑lea, o formă îngrijită şi apoi normată prin gramatici şi dicţionare, numită „limba literară”. De aceea, jocul unora – dacă ar fi măcar joc! – cu termenii nu este permis.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • „Rămas fără timp…” / 8
Explorând încapsularea metaforică a „acordeonului de nisip”, cititorul poate descoperi aici o versiune personalizată a ditirambilor închinaţi lui Dyonisos.
Agenda academică
Ziua Limbii Române, sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la Chişinău / 9
Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române a continuat cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, aflat la a XII‑a ediţie.
2023 • Anul cultural „Dimitrie Cantemir”. Dimitrie Cantemir (1673–1723), domn şi erudit român în epoca iluministă / 9
De peste cinci decenii, în grădina interioară a prestigioasei Biblioteci, important loc de cultură al Italiei care reuneşte Academia şi Pinacoteca Ambrosiana, se găseşte statuia marelui erudit român, operă realizată în anii ’70.
Lecturi
Adrian Lesenciuc • Jurnalul lui Goya / 10
Riri Sylvia Manor a publicat acest roman, debutul ei în acest gen literar, la 87 de ani.
De pe coperta cărţii ne priveşte o fată frumoasă şi elegantă care este autoarea cărţii la vârsta de 18 ani. Silueta şi ochii ei creează un context romantic în care poate fi încadrat întregul text.
Cărţi
Mircea Platon • Convorbiri Literare la început de secol: seria Ioan Bogdan / 11
Trebuie să revenim la începuturile revistei pentru a arăta că, atunci când Iacob Negruzzi a sugerat titlul Convorbiri literare, Vasile Pogor a exclamat aprobator: „Bravo! Convorbiri literare nu zice nimic. Cela n’engage à rien. Admis!”
Lecturi
Marian Victor Buciu • Matei Călinescu. Surpriza originalităţii / 12
Enunţarea devine pur denotativă, nepoetică, realistă, placată pe amintirea sigură, în poemele despre „M”, de la Ray Charles încolo.
Surpriza personalităţii şi originalităţii, a independenţei poetice a lui Matei Călinescu devine şi mai convingătoare în secţiunea Inedite şi poeme publicate în reviste.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Mic Dicţionar al universitarilor / 13
Adrian Lesenciuc citeşte cultura asemenea unei fiinţe vii ce acumulează experienţă pentru construcţia de tip synalethistă. Termenul din urmă fiind preluat de la Noica.
În mijlocul ruinelor morale din sistem, CLC teoretizează cu oarecare neastâmpăr, se lasă intimidat ludic, pentru cititor, în faţa protagoniştilor, reglând acorduri pentru ca neiniţiaţii să priceapă neliniştile false ale universitarilor.
Istorie literară
Theodor Codreanu • Dimitrie Cantemir şi Epigonii lui Eminescu / 14
Credinţă şi cultură
† Timotei Prahoveanul • Istoria necunoscută a unui portret centenar / 15
Revenit de la Ierusalim, constituia un model pentru monahii din Lavră, numeroşi atunci, peste 300 la număr, care erau fascinaţi de istorisirea Locurilor Sfinte unde a trăit Mântuitorul Lumii, predicând Evanghelia mântuirii.
Marginalii
Daniel Cristea‑Enache în dialog cu Doina Ruşti
„Lumea care fusese şi lumea care venea” / 16
Dintre scriitorii interbelici, cel mai mult m‑au impresionat cei pe care i‑a prins comunismul la vârsta superbă, înainte de‑a intra propriu‑zis în viaţă, iar dintre cei pe care i‑am cunoscut, Nicolae Balotă mi se pare unul dintre puţinii care au rezistat, pe bune, prin cultură.
La rubrica Bibliopolis, pe LiterNet, port dialoguri ample cu unii dintre cei mai importanţi scriitori şi critici literari români. Invitata din luna iulie pe LiterNet a fost Doina Ruşti, iar acest fragment găzduit de „Contemporanul” (mulţumiri!) este din a doua „rundă” a dialogului cu Doina Ruşti. (D.C.‑E.)
Polemice
Constantin Toader • Eterna reîntoarcere a reformei austerităţii / 17
Executând întocmai şi la timp directivele UE, guvernanţii vor reuşi falimentarea ireversibilă a economiei naţionale.
Noua economie rezultată după reforma austerităţii va fi una doar a corporaţiilor străine, băncilor străine, muncitorilor străini şi a pensionarilor români, aflaţi la discreţia unui stat eşuat.
Clubul Ideea Europeană • Aniversări
Dana Oprica în dialog cu Aura Christi
„Să rămâi tu însuţi. E lucrul cel mai greu din lume!” / 18
Părinţi spirituali ai Marii Uniri a României, care au construit, cu dăruire, sacrificiu şi,
uneori-adeseori, cu sânge, statul român modern, recunoscut prin Tratatul de la Trianon de 16 state aliate şi desăvârşit prin ceremonia Încoronării în frumoasa Catedrală de la Alba Iulia…
„Moralitatea noastră va fi cea a luptei şi a onestităţii în luptă”. Această apoftegmă brebaniană sună ca un îndemn la luptă, la onestitatea transformată în pasăre tot mai rară printre intelectualii care, vorba lui Julien Benda, au trădat.
În timp ce se aduna sufleteşte pentru călătoria sa, asistat de fiinţa prin care i s‑a dăruit viaţa – Jurjac o întreabă:
„– Mamă, pot să le spun acolo [la Viena – n.m.] că sunt român?
– Sigur, de ce să nu le spui?
– Mă gândeam… să nu creadă… că mă laud”
O lansare‑eveniment
Sub semnul Sfântului Gheorghe / 22
Corespondenţă din Stockholm
Dorina Brânduşa Landén • Pictorul August Strindberg / 23
August Strindberg (1849–1912) este unul dintre cei mai faimoşi şi controversaţi suedezi din toate timpurile. Cel mai adesea îi asociam numele cu operele sale literare, care au devenit clasice în literatura suedeză.
Strindberg şi‑a rafinat şi dezvoltat acum depozitul de motive pe care le‑a creat în anii 1870. Marea largă, orizontul drept şi cerul larg domină imaginile.
Nu descrieţi natura, ci lucraţi ca natura! Sau, cu un termen împrumutat de la Spinoza: creaţi în analogie cu natura naturii, cu natura ca forţă creatoare.
Picturile din Dalarö din 1892 pot fi caracterizate ca imagini ale amintirilor din arhipelagul exterior Stockholmului şi din centura marină. Strindberg şi‑a rafinat şi dezvoltat acum depozitul de motive pe care le‑a creat în anii 1870. Marea largă, orizontul drept şi cerul larg domină imaginile.
Agenda academică
Cel mai mare colecţionar numismat român / 24
Corespondenţă din SUA
Mirela Roznoveanu • Din nou despre romanul care nu există. Despre proza lui Mircea Cărtărescu / 25
De regulă, o regulă care nu se mai prea respectă, scriitorii propuşi pentru Nobel sunt exemplari pentru cultura şi etosul poporului pe care îl reprezintă.
Mă îndoiesc că Mircea Cărtărescu reprezintă etosul românesc regăsit în proza lui Slavici, Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Petru Dumitriu, Nicolae Breban, Ion Bănulescu, basmele populare şi literatura folclorului românesc.
Geografia se va schimba un pic prin casa cumpărată de eul ce îşi transcrie reacţiile, mişcările etc. de pe strada Maica Domnului, adică Sfânta Maria pe a cărei icoană copiii scuipă în mod organizat în şcoală în orele de ateism, scenă provenită din fantezia macabră a autorului.
Priza lui Cărtărescu în America Latină se datorează apropierilor vagi de realismul magic propriu mentalului acelei lumi. Să fie acesta şi mentalul poporului român?
Criza de mentalitate
Constantin Lupeanu • Înalt / 26
Profil
Adrian Dinu Rachieru • Iarăşi despre romanul istoric / 27
Fişând o întinsă bibliografie, atent la ceremonialul diplomatic şi fastul oriental, prozatorul vădeşte „o obiectivitate responsabilă”.
Ceea ce numim generic roman istoric, dincolo de codul prozastic variabil, înseamnă, esenţial, o mişcare gravitaţională în jurul unei teme‑obsesie: tema puterii.
Evocări
Magda Ursache • Amor descendo elevat / 28
Ideea esenţială a lui Evgheni Vodolazkin: există veşnicie, nu timp. Ce simplu pare să ai geniu! Arunci „sticle de plastic pălite” într‑o pădure de secol XV.
Să ai „lumine”! Good Light, iubite prinţ!
Teatru
Alexa Visarion • Puterea lui Hamlet / 29
Este chestiunea sensului mai limpede într‑o zi însorită la teatrul Globe sau pe scena întunecată a unui teatru modern? Şi dacă regele nu se află acolo, pentru cine se joacă atunci piesa?
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Creştinism fără creştinătate? / 30
Catedrala din Regensburg te copleşeşte. Când intri de afară, ţi se pare că stăpâneşte peste tot întunericul, dar, după ce te obişnuieşti, distingi totul la unica lumină a vitraliilor, ca şi cum aceasta ar veni dinlăuntru.
Eveniment
Andrei Potlog • România citeşte în era digitală / 31
O realitate îngrijorătoare: în România – a şaptea ţară membră a Uniunii Europene – cota analfabetismului funcţional a atins 44%, situaţia fiind, în această ordine de idei, îngrijorătoare, e adevărat, pretutindeni în lume.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu • Enescu – un experimentator al începutului de veac XX / 32
Contextualizarea păgâno‑creştină, imixtiunea celor două tipologii de spiritualitate, precum şi forţa descriptivă produc un efect devastator, racordat la violenţa emoţională din poemul eminescian.
În ultimele decenii ale secolului al XIX‑lea şi la începutul secolului următor, adică la intersecţia postromantismului, decadenţei estetice şi a modernismului înalt, se constată o revenire la tematica religioasă după eclipsa provocată de critica germană a Bibliei din secolul anterior.
Agenda culturală
Adrian Majuru • Revistele de specialitate ale Muzeului Municipiului Bucureşti / 33
Film
Dana Duma • Cinematograful în criză: utopie sau distopie? / 34
„De când s-a generalizat obiceiul de a citi romane făcute de computer, am renunţat să le citesc pe cele care se produc, ar fi ridicol să spun «se scriu» în zilele noastre”.
Recentul volum al premiatului cu Nobel Mario Vargas Lllosa Vânturile/ Los Vientos, publicat anul acesta la Editura Humanitas, este, potrivit declaraţiilor scriitorului, „o distopie”. El imaginează un viitor apropiat (în 2026), când inteligenţa artificială este intens folosită de industria editorială, chiar în scrierea romanelor.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Simpozionul internaţional de sculptură „Brâncuşiana”, ediţia 2023 / 35
O evidentă direcţie spirituală, vizibilă în titlul lucrărilor şi în simbolistica şi mesajul lor, s‑a imprimat asupra lucrului sculptorilor de la Peştişani.
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Etimologii şi dicţionare / 36
Semnalez aici o ciudată asemănare a formei şi sensului între unele cuvinte româneşti şi nişte cuvinte sanscrite. Este riscant să tragem vreo concluzie ispititoare.
Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost uimit când a pus în paralel textul unor descântece din folclorul românesc alături de descântece sanscrite din Rig‑Veda vechi de 4.000 de ani şi le‑a comparat.
Corespondenţă de la Paris
Sînziana Ravini • Ce fac medicamentele antidepresive cu creativitatea noastră / 37
Anxietatea e considerată ca unul din nervii artei. Ce se întâmplă dacă o eliminăm cu medicamente? Sînziana Ravini pune diagnosticul pe epoca noastră.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Peisajul contemporan / 38
Fiecare dintre părţile constitutive ale enormei instalaţii funcţionează ca instrumente magice, care fac legătura între profan şi sacru, aducând în acelaşi plan elemente din diverse religii.
Amenajările pe care le concepe artistul, vaste instalaţii de tăvi, cămăşi, desene suspendate etc., pictate cu portrete cristice şi expuse fie în spaţii urbane publice, fie în natură, reactualizează mesajul creştin, cel al comuniunii cu Iisus în prezent.
Teatru
Dana Pocea • Doi regizori: Oskaras Koršunovas şi Tiago Rodriques / 39
Scriindu‑şi textul inteligent, lăsând deoparte orice pudoare a cuvintelor, împănând replicile cu expresii ruşinoase, gata să înroşească obrazul celor cu urechi puritane, dramaturgul lituanian conferă o tensiune compulsivă unor realităţi comune cetăţenilor din Europa de Est.
Zonele de război frecvente în ultimele decenii, Iran, Afganistan, Kabul, Sarajevo, Ucraina, spaţii ale lumii imposibilului, deşi nu sunt numite, constituie o realitate obsesiv investigată.
Vă dorim lectură plăcută!
Fundația Culturală Ideea Europeană
la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
