Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2022
În loc de editorial
• Nicolae Breban • O bisericuţă de filosofie idealistă / 3
Sub dictatura lui Ceauşescu nu mai era posibilă nici cea mai palidă umbră de discuţii, de idei autentice. Totul devenise diversiune şi manipulare.
Noica n-a fugit, cum putea să fugă şi cum au fugit alţii, ci a rămas aici şi a creat pe sol românesc.
Marginalii critice
• Marian Victor Buciu • Spre lovitura finală / 4
Aceasta este miza epică, de ordin spectacular, teatral.
La persoana întâi sau a treia, uneori şi în formă adresat-dialogică, naratorul e un urmăritor dotat cu atenţie şi curiozitate.
Cronica literară
• Ştefan Borbély • Din interior / 5
Câţi dintre aceştia vor rămâne cu adevărat în istoria literaturii române peste 10‑20 de ani e un mare semn de întrebare.
De aici derivă, poate, şi obsesia singurătăţii, care traversează, ca un fir roşu, majoritatea medalioanelor critice, un poet fiind apreciat în funcţie de gradul de exhibare a solitudinii pe care o conţine.
Evenimente • Ştiri • Academia Română
• Mesajul Preşedintelui Academiei Române către Preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei / 6
Soluţia evitării confruntărilor violente o dăduse, cu decenii în urmă, Nicolae Titulescu: „Când pacea este ameninţată, nu se răspunde prin război, ci prin organizarea păcii”.
• Apel / 6
• Acad. Ioan‑Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, a primit vizita ES Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti / 6
Au fost expuse 67 de gravuri pe metal şi în lemn realizate de renumitul pictor şi gravor german, cel care a contribuit în mod decisiv la impunerea gravurii ca artă.
• Expoziţia „Albrecht Dürer. Gravura germană în secolul al XVI‑lea” / 7
Lucrările lui Dürer (1471‑1528) surprind prin intensitatea şi acurateţea detaliilor, derivate din pasiunea pentru realism a lui Albrecht Dürer.
• Alegeri membri ai Academiei Române / 7
Breviar de civilizaţie europeană
• Răzvan Theodorescu • O şcoală românească de studiere a renaşterii / 7
Cronica literară
• Constantina Raveca Buleu • Lumea lui Fa şi Pi / 8
„Nu voi fi eu tare la numere, dar la cuvinte am ceva trecere. Uneori le simt ca pe nişte bebeluşi pe care îi port în braţe şi le cânt, iar ele stau cuminţi, alteori parc‑ar dansa şi m‑ar invita şi pe mine să joc în ritmul lor…”
Clubul academicienilor
• Ionuţ Vulpescu în dialog cu Ioan-Aurel Pop
România viitorului, Europa trecutului şi omul timpului prezent / 9
Academia Română e o instituţie complexă, în care poporul român, cea mai mare parte a lui, are mare încredere şi multe aşteptări.
Ne‑am închipuit că Europa e un loc ferit şi ales de Dumnezeu ca să fie o oază de pace într‑un viitor.
Clubul Ideea Europeană
• Mihaela Rusu în dialog cu Victor Voicu
„Dumnezeu ne‑a deschis uşile: să muncim şi să creăm” / 13
În circa un an, sub egida Academiei Române şi cu contribuţia Dvs. fundamentală, au apărut trei volume masive dedicate pandemiei.
E un tur de forţă, în opinia mea, singular în lume. Cărţile despre care vorbesc însumează peste o mie de pagini.
Societatea umană a evoluat, a ajuns la performanţe uriaşe pe unele planuri, de bună seamă, dar a cam lăsat în urmă partea umană, şi e păcat! Partea umană e în mare pericol inclusiv cu robotizarea excesivă.
Neglijându‑se educaţia, reformată la nesfârşit în ultimele mai bine de trei decenii, riscul e să ajungă, inclusiv în medicină şi în învăţământ, oameni mediocri.
Profesorii trebuie să fie performanţi, să facă parte din elite; elitele sunt dascălii, iar elevii să fie învăţaţi să aleagă performanţa, competiţia, lucrul cu ei înşişi.
Polemice
• Mircea Platon • Logica vieţii / 16
Românii, un neam de oameni care până mai ieri trebuia pedepsit crunt, pentru că nu intra în rândul popoarelor civilizate vaccinându‑se. Astăzi, un popor căruia EUropa îi mulţumeş
te. Românii, iată, sunt buni!
Aceiaşi români care de mai bine de 20 de ani trăiesc sub imperiul lui „nu se poate face nimic/ aşa e acum/ aşa sunt românii” au descoperit în ultimele săptămâni că pot face lucruri, că se pot mobiliza, că pot să influenţeze realitatea.
Modele
• Theodor Codreanu • Grobei şi proporţiile ambigue / 17
Grobei nu este un semidoct, nici întruchiparea mediocrităţii, deşi naratorul ne sufocă, suspect de‑a dreptul, cu astfel de afurisiri interminabile.
Trecuse un an şi jumătate de la ultima întâlnire, cea de la Blaj, cu Lelia. Naratorul nu uită laşitatea lui Grobei de a o fi abandonat pe frumoasa din Alba Iulia.
Din viaţă în viaţă
• Marius Miheţ • Bătrâneţea din tinereţe / 18
S‑ar zice că, pentru destule generaţii, la 27 de ani mor neînţeleşii şi celebrităţile. Dar şi cei care‑au acumulat prea mult şi n‑au răbdare să trăiască senectutea. Să existe o urgenţă a bătrâneţii ascunsă în tinereţea noastră?
Sorin Stoica teoretizează în toată literatura lui gândirea viciată. Cea din urmă provoacă, mută perspectivele, solicită limbajul şi inovează.
„Tabloul Mendeleev” al literaturii române: Eugen Simion
• Antonio Patraş • II. „Scriitori români de azi” – O istorie en miettes a literaturii române postbelice / 19
Eugen Simion subliniază apăsat faptul că abia cu Nichita Stănescu evoluţia liricii cunoaşte o mutaţie spectaculoasă, autorul Necuvintelor („poet al transparenţei”) creând un limbaj unic, amprentat de personalitatea sa accentuată.
Nichita Stănescu inventează o „poezie a poeziei”, un metalimbaj adică, având ca referent literatura însăşi.
Iniţiativa Editurii Cartea Românească Educaţional vine în întâmpinarea curiozităţii cititorului interesat şi de cărţile mai vechi ale Profesorului, nu tot atât de vizibile şi de comentate.
Clubul Ideea Europeană
• Dan Dungaciu: „Academia Română, după armata română şi biserică” / 21
Academia Română are un grad de încredere de 60%, după Armată (67%) şi Biserică (62%).
Faptul că primele trei locuri la nivel de încredere sunt ocupate de Biserică, Armată şi Academia Română ne vorbeşte despre o nevoie profundă, acută, de stabilitate, de identitate, de repere ferme într‑o lume în continuă schimbare.
O altă temă readusă în discuţie de această invazie este Republica Moldova. Chestiunea este, pentru România, nu doar cea mai importantă problemă de politică externă, ci şi o miză majoră a proiecutului naţional.
Avanpremieră editorială
• Luiza Barcan, Răsărit • Ανατολη, Editura Ideea Europeană, 2022
Huzurul Huzururilor / 23
La Biserica Sfântului Mormânt se pregătea slujba de noapte, Liturghia Învierii, ca întotdeauna între sâmbătă şi duminică. Şi noi înaintam ca în transă pe străzile înguste.
Piatra aceea ne‑a îngenuncheat pe amândoi şi am simţit atunci ceva pentru care nu s‑au inventat cuvinte. Nu mai puteam grăi nimic, stăteam la rând ca să intrăm să ne închinăm la Sfântul Mormânt.
Împreună cu tine, Alexandre, tot căutând Răsăritul şi huzururile lui pământeşti şi duhovniceşti, suntem iarăşi în centrul lumii, în Biserica Învierii, ca să gustăm, şi împreună, şi separaţi printr‑o vremelnică moarte, din Huzurul Huzururilor.
• Aura Christi • În aburul miracolului / 24
Luiza şi Alexandru – căutătorii pasionaţi de vestigii creştine şi de alte inestimabile comori – păreau în trecere, mereu atenţi şi binevoitori, deschişi până la transparenţă, puşi pe răsturnat munţii, cu capul vuind de proiecte culturale.
Expoziţii, tabere de creaţie, biserici din lemn reconstruite, mutate, conservate sau înălţate din temelii, nordul Olteniei devenindu‑le un fel de a doua casă. Păreau de neoprit amândoi.
Creştini extrem de vii, luminoşi, care poartă conştiinţa regalităţii lor ca pe o mantie împărătească. Ca pe un blazon. Cu sentimentul de a fi împărat te naşti.
Ideologii contemporane
• Mirel Taloş • Revanşa lui Marx. Originea corectitudinii politice în gândirea şcolii de la Frankfurt / 26
„Revoluţia culturală” (Herbert Marcuse) trebuie să aibă ambiţia de a transforma total întreaga „cultură tradiţională”.
Poeme
• Crişu Dascălu / 26
Lecturi
• Dan Claudiu Tănăsescu • Farmecul povestirii / 27
Autorul ne răscoleşte amintirile legate de marii actori Lucia Sturdza‑Bulandra şi Toma Caragiu, de regizorul Liviu Ciulei, recurgând la o stratagemă.
Poeme
• Clelia Ifrim / 27
Cartografii simbolice
• Adrian Majuru • Un muzeu pe o hartă a viitorului / 28
Oraşul Bucureşti, asemenea oricărui alt oraş în care trăim o bună parte din viaţă, poate deveni o pasiune.
Strategia MMB este de a ajuta fiecare vizitator să îşi rafineze proiecţia personală asupra vieţii sale şi de a o include, cu paşi mici şi fermi, pe harta propriului său viitor.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
• Sorana Mănăilescu în dialog cu Sabin Pautza
„Dumnezeu îmi pregăteşte o orchestră cum nu s‑a văzut pe pământ…” / 29
În viaţa mea au fost nişte oameni care au decis pentru mine. Le datorez atât de mult, încât pot să spun că, pe lângă Dumnezeu, care ne face pe toţi, aceşti oameni m‑au format pe mine.
Cornel Ţăranu m‑a sunat şi mi‑a spus: plâng, îl ascult pentru a patra oară cu soţia, ce a fost în capul tău de ai scris aşa ceva?
Această lucrare, şi aici am vrut să ajung, nu putea fi scrisă decât cu formule şi cu material luat din bocetul şi colinda românească.
Liceul de muzică l‑am făcut clandestin, dimineaţă mă duceam la liceul de matematică şi după‑amiaza fugeam la cel de muzică, fără ca el să ştie.
(Con)texte
• Maria‑Ana Tupan • Gusturi franţuzeşti / 31
În ultimii câţiva ani, doi dintre aceştia, Sonia Elvireanu şi Ionuţ Caragea, au câştigat premii la concursuri organizate de asociaţii ale scriitorilor francezi.
Polemos
• Adrian Dinu Rachieru • Despre „roata istoriei literare” / 32
Până atunci, să observăm că subiectul întreţine „o meditaţie fără sfârşit”, cum zice criticul, oferind un şir de „reflecţii libere”.
După ce această Cutie a Pandorei, odată deschisă, a iscat numeroase distorsionări şi manipulări, un examen onest, cercetând toate sursele cu bună credinţă şi profesionalism, ar fi, probabil, cu putinţă.
Cealaltă scenă
• Alexa Visarion • Bros cu Valer Dellakeza pe scenele europene / 33
„Mulţumescu‑Ţi, Ţie, Doamne, că straşnic regizor ai mai fost pentru mine!”
După premiera din Elveţia, spectacolul s‑a jucat cu acelaşi succes la Strasbourg, Madrid, Girona, Maubeuge, Reggio Emilia.
Corespondenţă din Franţa
• Victor Ravini • Cine e mândra crăiasă, a lumii mireasă? / 34
Năstruşnica idee, cum că ciobanul din Mioriţa e pedepsit la moarte şi acceptă moartea cu resemnare, a fost lansată de Jules Michelet.
Edgar Quinet şi alţi romantici francezi au confundat ciobanul din Carpaţi cu anti‑eroul Julien Sorel, din Roşu şi negru de Stendhal, care refuză să fie salvat de la pedeapsa cu moartea.
Film
• Dana Duma • De la carte la ecran, în versiune italiană / 35
Acest mini‑festival de film italian a readus pe ecranele noastre un pachet de filme din ţara lui Fellini cum iubitorii celei de‑a şaptea arte n‑au mai primit de mult, mai precis din anii 1990.
Dacă e să le comparăm, ambele sunt drame de familie cu elemente de comedie neagră şi ambele au o structură narativă fragmentară.
Lecturi
• Dana Oprica • Portret de scriitor / 36
Sinteza frământărilor este expusă spre sfârşitul romanului: fuga, abandonul, noi începuturi eterne care să ducă la propria cunoaştere.
Descrierile personajelor sunt de tip crochiu, zgârcite, tocmai pentru a nu întârzia povestea.
Eseu filosofic
• Vasile Muscă • „Vicleniile raţiunii” şi „vicleniile progresului” / 37
Acest gen de situaţie istorică s‑a făcut cunoscut prin celebra expresie hegeliană „vicleniile raţiunii”.
Cultură, imagine, civilizaţie
• Dalina Bădescu • Realismul socialist / 38
Eşuăm invariabil în faţa lecţiei profunde pe care acestea ne‑o oferă dincolo de aparenţe: riscul supunerii în faţa tentaţiei utopiei, care în termeni concreţi se numeşte de fiecare dată dictatură.
Agenda culturală
• „Umorul în filmul românesc şi personaje româneşti în filmul israelian” / 38
• Ziua internaţională a lecturii / 38
• Expoziţia „George Enescu: viaţa şi activitatea” / 38
Teatru
• Dana Pocea • Paracliserul lui Marin Sorescu / 39
În accepţiune de paracliser, îngrijitor şi însoţitor statornic, Claudiu Bleonţ creează o stare de inefabil.
Marin Sorescu proiectează imaginea mitico‑simbolică a unei lumi asumată prin trei ipostaze.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Fototeca Contemporanul (vezi aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
