Iorgos Veis s‑a născut la Atena, a studiat la Liceul Model Ionideios din Pireu şi studiat la Facultatea de Drept din Atena, apoi a urmat, la Universitatea Columbia din New York, programul postuniversitar în Relaţii Internaţionale. Din 1980, a avut un parcurs îndelungat, ascendent, în domeniul diplomatic, în Ministerul Afacerilor Externe grec: a fost consul general la Consulatul general din New York, consul general la Dortmund, consilier la ambasadele din Beijing şi Seul, consul general la Melbourne, apoi în Hong Kong Macao, ministru plenipotenţiar în Camerun şi ambasador în Sudan, iar ulterior în Indonezia. Punctul culminant al carierei sale diplomatice a fost numirea sa ca ambasador la Paris şi Reprezentant permanent al Greciei la UNESCO (2015‑2016). Din 1976 se ocupă de critică literară.
Iorgos Veis a început foarte devreme să fie preocupat de literatură şi, mai ales, de poezie. În 1974 a publicat prima sa carte, Forme şi alte poezii. În bogata sa carieră literară sunt consemnate, până astăzi, douăzeci şi cinci de cărţi de poezie şi proză, trei cărţi cu traduceri de opere ale poeţilor străini, precum şi o serie de studii critice. Cea mai recentă lucrare poetică a sa este volumul de poezie Βράχια/ Stânci (Editura Ypsilon, 2020), dar tot poezia este preocuparea recentului volum de eseuri apărut, tot la editura Ypsilon (2021), cu titlul Για την ποιητική γραφή/ Despre scrierea poetică. Este, aşadar, un poet şi romancier foarte prolific, a cărui operă este foarte apreciată, nu numai în Grecia, ci şi în străinătate, unde câteva dintre cărţile sale au fost traduse în şase limbi europene, precum şi în chineză.
Pentru creaţia sa a primit numeroase premii şi distincţii. În mod orientativ, cartea sa „Ασία, Ασία/ Asia, Asia” a fost distinsă, în 2000, cu Premiul de Stat pentru Mărturie. Tot în 2010, cartea „Από το Τόκιο στο Χαρτούμ/ De la Tokyo la Khartoum” a câştigat Premiul de Stat Cronică‑Mărturie. În 2016, cartea sa „Παντού: Μαρτυρίες, μεταμορφώσεις/ Pretutindeni: Mărturii, Transformări” a fost distinsă cu Premiul de Stat pentru Martirie‑Biografie‑Cronică‑Literatură de călătorie (Kedros, 2015). În 2007, a primit Premiul „Lambros Porphyras” al Academiei din Atena, pentru volumul de poezie „Λεπτομέρειες κόσμων/ Detaliile lumii”, în timp ce în 2014 a fost distins cu Premiul pentru Poezie al Fundaţiei Petros Haris a Academiei din Atena, pentru întreaga lui operă.
Un neobosit iubitor de vorbire poetică, Iorgos Veis este, după cum îl caracterizează renumita scriitoare şi critic literar Elena Houzouri, un amalgam foarte reuşit: „Poet, «transformator» de peisaje, critic, călător, gânditor, vânător de imagini din lumi exotice şi nefamiliare, sau un creator pentru care cuvintele sunt habitatul zilnic şi necesar, experienţa supremă…”.
La Berlin, teii
Uneori reuşeşte şi trece
printre frunzele lor
şi ajunge până la noi lumina, o învingătoare.
În umbra lor, însă, aproape întotdeauna
stau drepte şi ne aşteaptă
istoriile
tuturor acelor care au trecut pe aici
crezând că erau şi ei
zei.
Batavia
Spirit curentul, puterea care vine din
Islam şi Shiva, Bagawat Gita ridicând
naţiunea, toate miturile sale atât de sus
pe firmamentul unui panteon de răsturnări
râu întorcându‑se înapoi, măşti de timp
voaluri dense acoperă conspiraţii pasiunile
dăruirea de stele onoare celor înţelepţi
ploile credinţă, orezul galaxiei
sacrificii sunt anulate, geamurile aburite
arhipelag de epave ale şefilor dragoni
traiectorie în zigzag, geografie de pericole
de unde răsar vulcanii ochii
umbre aleargă în viitorul exploziilor, Jakarta,
ţi se spune acum şi eşti casa mea; de împrumut.
Certitudinea pădurilor
Nu ni se apropie
nu pentru că le este teamă de noi
dar pentru că nu le inspirăm încredere.
Sunt copacii severi
veşnic verzi, gânditori
şi îi cumpărăm
îi vindem
aşa credem noi
îi ardem la un moment dat
aşa credem noi,
dar ei vor exista.
Sunt aceeaşi eternitate
din afara noastră.
O cochilie
Şi este primăvară, încă primăvară
în această gură goală
o coajă de eternitate totuşi
nici nu străluceşte şi nici nu se vinde
localnicii o adună mereu
oriunde o găsesc
o păstrează cu grijă
lângă perna lor
la îndemână să fie
pentru că, după cum mi se spune,
aduce visele bune.
Nestos
Elocvent este râul
şi ai din nou dreptate, draga mea,
nu este doar decorul după‑amiezii,
ci destinul nostru în persoană
să înotăm în sfârşit
autosuficienţi şi netulburaţi
ca nişte copilaşi care se vor juca
încă o dată pe marginea stâncii
pentru că ei ştiu deja că au devenit rai.
Repatriere
Secara recoltată la timp
canabisul sălbatic
un stejar la marginea verii
sau poate din muzică tot
un oracol al morţilor la cotitura din dreapta
şoimul este gata să te apuce definitiv
în timp ce cochilia violet, orizontul
dezvăluie două dintre secretele sale.
Văd toate acestea din nou,
dar tu unde eşti mai exact acum?
şi cum să se lege toate împreună
cele pe care le‑am învăţat
până acum cu atâta efort
cu cele ce ne aşteaptă de acum înainte.
O pereche de guguştiuci
din patria amintirilor
stau oprite, arată imediat cerul
toate sensurile, desigur în spini
în buruieni adevărurile.
■ Poet, prozator, critic literar, traducător
Prezentare şi traducere de Angela Bratsou
