Contemporanul » Teatru - Dramaturgie » Eveniment teatral naţional la Târgu Jiu

Eveniment teatral naţional la Târgu Jiu

Târgu Jiu, oraş cu emblemă spirituală prin Constantin Brâncuşi, naşte şi prin Teatrul „Elvira Godeanu” în fiecare dintre noi bucurie şi înălţare sufletească

Oraşul sfinţit de Brâncuşi, a cărui coloană vertebrală, Calea Eroilor, se naşte din unda Jiului, capătă nemurire prin Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, se binecuvântează trecând prin Poarta Sărutului, întâlneşte în călătoria sa spirituală Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi, apoi, ajungem la cer prin Coloana fără sfârşit… Privind chemarea înaltului, de acolo, din perimetrul magic al coloanei, am simţit de ce acele Zece Porunci ne‑au fost date… pentru ca viaţa noastră, aici, pe pământ, să primească aripile îndumnezeirii.


Am ajuns după mai bine de un deceniu din nou pe meleagurile gorjene, implicat fiind, ca membru al juriului, în desfăşurarea primei ediţii a Festivalului de Teatru „Elvira Godeanu” Târgu Jiu. Ion Cepoi, gânditorul, vizionarul secretar literar al teatrului cu expertiză profesională, mi‑a oferit cu generozitate datele necesare pentru a înţelege parcursul teatral al oraşului.

Iată un scurt şi documentat istoric:
30 august 1834. Constantin Stanciovici‑Brănişteanu, fost elev al Şcolii de la Goleşti a marelui vornic Dinicu Golescu, absolvent al Colegiului „Sf. Sava” din Bucureşti (unde îi are ca profesori pe Heliade-Rădulescu, Gh. Lazăr, C. Aristia), numit la 1 aprilie 1832 dascăl al Şcolii Naţionale din Târgu Jiu, pune în scenă împreună cu elevii săi tragedia „Regulus” de Joseph Heinrich von Collin. Printre interprete s‑a aflat şi Alexandrina, fiica generalului paşoptist Gh. Magheru. Spectacolul are loc la sediul Şcolii Naţionale, care se afla în casa pităresei Uţa Măldărăscu, de pe Uliţa Domnească (azi str. Tudor Vladimirescu) din Tg‑Jiu. Casa există şi astăzi. Este primul spectacol de teatru în limba română montat şi jucat la Tg‑Jiu.
7 octombrie 1875. Documentele vremii certifică faptul că avocatul Francisc Milescu ridică pe cheltuială proprie, alăturat casei sale, o sală de teatru de 400 locuri, cu mobilier şi dotări tehnice comparabile cu acelea de la Teatrele cele Mari (Naţionale) din Bucureşti, Iaşi sau Craiova. Cronologic, este a cincea sală de teatru din Regat, după cele din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Focşani. Sala ‑ rămasă în memoria locului drept Teatrul Milescu ‑ a fost demolată în iunie 1960. A rămas doar casa Milescu (lângă Pasarela de peste calea ferată), din păcate, aflată acum în stare avansată de degradare.
Aici va funcţiona prima trupă profesionistă de teatru din istoria Gorjului – Theatrul Român din Târgu Jiu (1875‑1904), cu stagiune de la sfârşit de toamnă la început de primăvară, alcătuită în general din actori fără angajamente stabile la Teatrele cele Mari. Printre directorii trupei s‑au aflat: Theodor Popescu, I. D. Creţu, Al. B. Leonescu‑Vampiru, Al. Vlădicescu, D. Teodorescu, Gr. Valeşteanu.
1924. Cofetarul Gh. Căldăruşe ridică pe proprie cheltuială, în imediata vecinătate a Liceului „Tudor Vladimirescu”, Teatrul‑Cinema Căldăruşe. Pe această scenă, vreme de decenii, au organizat spectacole mari companii teatrale şi au jucat celebri actori români aflaţi în turnee prin ţară, a evoluat de câteva ori George Enescu, au conferenţiat Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, Nichifor Crainic ş.a.
1875‑1993. În toată această perioadă, din iniţiativa dascălilor de şcoală, în Tg‑Jiu şi judeţ a existat o excepţională mişcare teatrală de amatori. O mişcare datorită căreia în capitala de judeţ, dar şi în satele Gorjului, s‑a păstrat tradiţia instituită de dascălii de la Şcoala Naţională, mai apoi de cei de la Şcoala Normală. Dar şi o mişcare culturală care, în ultima jumătate a secolului XX, prin trupele de la Casa de Cultură a Municipiului Târgu Jiu şi Teatrul Popular, a produs valori certificate la nivel naţional.
Cu puţin timp înainte de intrarea în eternitate (1996), Valentin Silvestru, aflat la Târgu Jiu, la o premieră a Teatrului, îi propune, pentru viitor, secretarului literar să se gândească la oportunitatea organizării la Târgu Jiu a unui festival închinat Doamnelor teatrului românesc.
În mai 1997, Ion Cepoi concepe şi iniţiază prima ediţie a evenimentului Zilele Elvira Godeanu, care cuprindea: acordarea de premii profesionale pentru actorii Teatrului şi acordarea Premiului Naţional Elvira Godeanu pentru întreaga activitate unei mari personalităţi artistice care a jucat sau a cunoscut‑o pe marea actriţă. Cu acelaşi prilej, acelaşi concepe regulamentul şi înfiinţează Fundaţia culturală „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, loc unde a văzut lumina zilei această stea a teatrului românesc.
Din 2000, Marian Negrescu, managerul teatrului, amplifică dimensiunile Zilelor Elvira Godeanu organizând, la fiecare ediţie, un maraton de spectacole cu participarea unor mari trupe de teatru din ţară.
26 octombrie 2002. Deschiderea stagiunii 2002‑2003 are loc în noul sediu al Teatrului, cu piesa Ultimul împărat de Valentin Nicolau, în regia lui Vitalie Lupaşcu.
În 2003, la propunerea lui Marian Negrescu, Ion Cepoi concepe Regulamentul unui Festival de teatru pentru elevii din licee, în onoarea celui care montează primul spectacol de teatru în Gorj ‑ dascălul Constantin Stanciovici Brănişteanu. Proiectul are un impact deosebit, peste 40 dintre laureaţii acestui Festival fiind în acest moment studenţi ai institutelor de teatru, actori sau regizori în diferite teatre din ţară, câţiva dintre ei fiind actualmente angajaţi sau colaboratori ai instituţiei târgujiene.
Odată cu maturizarea instituţiei, a trupei, a publicului spectator, s‑a simţit însă nevoia intrării într‑o competiţie directă cu alte teatre, motiv pentru care, ne spune Ion Cepoi, la propunerea sa, noul manager, actorul Cosmin Brehuţă, şi‑a asumat decizia organizării Festivalului‑concurs de teatru „Elvira Godeanu”, a cărei primă ediţie s‑a desfăşurat în perioada 4‑12 mai 2019. Un festival‑concurs care, încă de la început, şi‑a conturat propria identitate, unică în peisajul festivalurilor naţionale de gen: excelenţa performanţei feminine în arta dramatică românească, „Lady Fest Elvira Godeanu”.
Urmare, selecţionerul unic, criticul de teatru Ion Parhon, a invitat trupe din mai toate provinciile istorice româneşti, intenţia mai puţin declarată, dar fermă, fiind aceea de a mări astfel vizibilitatea naţională a teatrului târgujian. În aceeaşi logică, şi locul spectacolelor confortabile, de „fotoliu”, de „casă” a fost luat de producţii care traduc în limbaj scenic viaţa reală, cotidiană, cu dramele sale existenţiale, cu eşecurile şi izbânzile ei.

În gândurile sale despre festival, despre teatru, Cosmin Brehuţă mărturiseşte:
„Încă de la preluarea mandatului, împreună cu întreaga echipă, am ţinut să ducem mai departe realizările obţinute de‑a lungul celor 25 de ani de existenţă a teatrului şi am continuat drumul ascendent în relaţia cu spectatorii, cu autoritatea, cu breasla, cu noi înşine.
Astfel au fost păstrate şi dezvoltate programele iniţiate în trecut de către domnul Marian Negrescu, iar cele care s‑au adăugat nu au făcut altceva decât să servească şi mai bine misiunii pe care o are un teatru de repertoriu atât la nivel local cât şi naţional, prin creşterea gradului de adresabilitate la nivelul spectatorilor.
Chiar dacă la această primă ediţie a Festivalului de Teatru «Elvira Godeanu» premiile s‑au aplecat doar asupra artei interpretative feminine (rol principal/secundar) şi asupra desemnării celui mai bun spectacol, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Târgu Jiu, sperăm să putem dezvolta paleta de premiere astfel încât să putem sublinia importanţa regizorilor, criticilor, dramaturgilor şi, de ce nu, a managerilor de teatru femei. A fost creat un simbol al festivalului prin expunerea pe toată durata manifestării a sculpturii Afrodita a artistului plastic gorjean Mihai Ţopescu.
Sălile pline şi reacţiile înregistrate în fiecare seară de festival constituie argumentul continuităţii şi dezvoltării acestui proiect care s‑a bucurat de prezenţa şi susţinerea unor oameni de teatru remarcabili. Şi nu în ultimul rând, mulţumirile trebuie adresate celui care şi‑a asumat, la nivel de selecţie, această primă ediţie de festival, criticului de teatru Ion Parhon.
Cu gândul la ediţia de anul viitor, nu îmi rămâne să le adresez tuturor celor implicaţi decât atât: Continuăm împreună!”

În perioada 4‑13 mai 2019, a avut loc prima ediţie a Festivalului‑concurs de teatru „Elvira Godeanu”, ediţie care s‑a bucurat de prezenţa unor trupe de prestigiu, care aveau în repertoriu piese ce se încadrau în specificul festivalului: Teatrul „Regina Maria” Oradea – Avalanşa, regia Petru Vutcărău, Teatrul „Municipal” Baia Mare – Dragă doamnă profesoară, regia Andrei Măjeri, Teatrul „Mic” Bucureşti – Ţinutul din miezul verii, regia Vlad Massaci, Teatrul „Odeon” Bucureşti – Gardenia, regia Zoltan Balazs, Teatrul „Satiricus” Chişinău – Angajare de clovn, regia Sandu Grecu, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ – Feminin, regia Eugen Jebeleanu. Teatrul gazdă a participat în concurs cu spectacolul Azilul de noapte de Maxim Gorki, în regia lui Andrei Mihalache, iar în afara concursului cu spectacolul Amplexus, de Andrei Măjeri. Tot în afară de concurs au mai fost prezente Teatrul Odeon, cu producţia Republica Melania, regia Gelu Colceag, şi Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti cu proiectul Două pe faţă, două pe dos – proiect coordonat de Ion Caramitru.
Juriul, format din criticul de teatru Irina Zlotea, redactor revista Teatrul Azi şi Teatrul Naţional Radiofonic, actorul Valer Dellakeza de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova şi subsemnatul, a decis în unanimitate acordarea următoarelor premii:
Premiu Special al Juriului: Spectacolul „Angajare de clovn”, regie Alexandru Grecu, producţie: Teatrul Naţional Satiricus „I.L. Caragiale”, Chişinău.
Premiul pentru Cea mai bună Actriţă în Rol Secundar: Andreea Grămoşteanu, pentru rolul Barbara, din „Ţinutul din miezul verii”.
Premiul pentru Cel mai bun Spectacol: „Gardenia”, Teatrul Odeon Bucureşti.
Premiul Cea mai bună Actriţă în Rol Principal – Trofeul Festivalului „Elvira Godeanu”: Rodica Negrea, pentru rolul Violet, din „Ţinutul din miezul verii”
Juriul spectatorilor, compus din profesorii Elena Roată, Ionuţ Catrina, Costin Creţu şi elevii Denisa Maria Ciută, Ionela Andreea Ciocioi, Ionuţ Bălu şi Eduard Prodan, a acordat Premiul Publicului doamnei Rodica Negrea, pentru rolul Violet din „Ţinutul din miezul verii”.
Premiul Naţional „Elvira Godeanu” pentru întreaga activitate, creaţie teatrală, literară şi pedagogică a fost acordat, în ovaţiile publicului, doamnei Cătălina Buzoianu.
Târgu Jiu, oraş cu emblemă spirituală prin Constantin Brâncuşi, naşte şi prin Teatrul „Elvira Godeanu” în fiecare dintre noi bucurie şi înălţare sufletească.

Alexa Visarion

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Visarion Alexa

Alexa Visarion s-a născut la 11 septembrie 1947 în comuna Băluşeni, jud. Botoşani. Este căsătorit şi are doi băieţi – Felix Alexa şi Cristian Alexa. Este regizor de teatru şi film, scenarist, profesor univ. dr. A absolvit Magna cum laude [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now