Contemporanul » Teatru - Dramaturgie » Cinematografia românească a strălucit în Spania

Cinematografia românească a strălucit în Spania

În noiembrie, cinematografia românească a fost vedeta incontestabilă a festivalurilor spaniole, România fiind ţară invitată la Festivalul de Film European de la Segovia şi la Festivalul Cineuropa de la Santiago de Compostela, iar filme recente au avut premiera în două festivaluri importante din Peninsula Iberică. Acestora li s‑a adăugat ciclul de film „Un secol de film românesc”, care a continuat în patru oraşe din Andaluzia – Almeria, Cordoba, Granada şi Sevilia –, aducând în atenţia spectatorilor spanioli creaţiile reprezentative ale industriei româneşti de la primul lungmetraj, Independenţa României (1912), la debuturilor regizorilor Noului Cinema Românesc.

Douăsprezece pelicule româneşti au fost prezentate în Muestra de Cine Europeo din Segovia, în perioada 14‑20 noiembrie, alături de alte 120 din 36 de ţări, toate premiate de academiile de film din ţările respective, câştigătoare ale unor prestigioase premii internaţionale ori succese de critică. Participarea românească a fost organizată de Institutul Cultural Român de la Madrid şi de Ambasada României în Regatul Spaniei, cu colaborarea lui Dacin Sara.

În secţiunea principală a festivalului segovian au avut premiera trei lungmetraje româneşti: Nu mă atinge‑mă, realizat de Adina Pintilie, câştigător al Premiului „Ursul de Aur” la precedenta ediţie a Berlinalei, Un pas în urma serafimilor, lungmetraj de debut al lui David Sandu, recompensat cu cele mai multe trofee la Gala Premiilor Gopo, incluzându‑l pe cel pentru cel mai bun film românesc al anului 2017, şi Luna de miere, opera cineastei Ioana Uricaru, distinsă cu cinci premii internaţionale, printre care şi Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de Film Internaţional de la Sarajevo.

Programarea românească a inclus şi premiera spaniolă a filmului Ouăle lui Tarzan, realizat de Alexandru Solomon, care, pornind pe urmele utopiei staliniste de creare a unui hibrid om‑maimuţă, ajunge să filmeze viaţa de zi cu zi dintr‑un laborator din Abhazia, unde astfel de experimente continuă şi în prezent, cu un rezultat cinematografic ce pendulează între SF şi documentar. Ţara moartă, documentarul lui Radu Jude, care disecă escaladarea antisemitismului în România anilor ’30 cu ajutorul jurnalului medicului evreu Emil Dorian şi al fotografiilor de epocă realizate de Costică Acsinte, a întregit programarea de documentare româneşti.

Graţie colaborării cu Dacin Sara (Societatea Autorilor Români din Audiovizual) şi cu casa de producţie Mandragora, spectatorii au putut urmări o selecţie de şase filme care au marcat istoria cinematografiei româneşti: La „Moara cu noroc” (r. Victor Iliu), Reconstituirea (r. Lucian Pintilie), Secvenţe (r. Alexandru Tatos), Moartea domnului Lăzărescu (r. Cristi Puiu), A fost sau n‑a fost? (r. Corneliu Porumboiu) şi 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile (r. Cristian Mungiu). În fine, ciclul de film românesc s‑a încheiat cu pelicula De ce eu? (r. Tudor Giurgiu) inspirată de tragica poveste a unui tânăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupţie în tumultuosul context social‑politic din România anilor 2000. În total, peste 1000 de spectatori au luat parte la acest regal de filme româneşti.

Gustul României: de la vin la patrimoniu construit

Muestra de Cine Europeo din Segovia nu este doar un festival de film, ci un adevărat festin cultural, cu ateliere, conferinţe, expoziţii ori evenimente gastronomice, la care România s‑a alăturat cu o programare de excepţie.

Astfel, în piaţa principală a oraşului, Plaza Mayor, au fost prezentate, în perioada 14 noiembrie – 9 decembrie, 30 de fotografii de mari dimensiuni cu monumente româneşti incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO realizate de fotograful Florin Andreescu. Expoziţia s‑a bucurat de un mare succes, mai ales că oraşul Segovia este inclus pe aceeaşi listă a monumentelor excepţionale încă din 1985 şi este vizitat lunar de zeci de mii de turişti. Itinerarul turistico‑cultural propus de Florin Andreescu a fost vizionat de peste 30.000 de persoane, iar obiective precum bisericile fortificate din Transilvania, mănăstirile din Bucovina ori Delta Dunării au cucerit vizitatorii.

Un concert excepţional susţinut de Clara Cernat şi Thierry Huillet a avut loc în data de 18 decembrie în fosta biserică San Juan de los Cabelleros, actualmente parte a Muzeului Zuloaga, un edificiu de arhitectură romanică ce impresionează prin acustica excepţională. Repertoriul a inclus lucrări ale unor compozitori români precum Bagatela, de Ion Scărlătescu, ori Balada lui Ciprian Porumbescu, creaţii spaniole de Isaac Albéniz ori Joaquin Turina, dar şi compoziţia Două colinde pentru pian şi vioară de Thierry Huillet, în care compozitorul francez a filtrat tradiţia colindelor româneşti.

Tânăra pianistă Mihaela Duma, stabilită în Spania, distinsă cu Premiul Comunităţii Autonome Madrid pentru talentul său, a delectat cele peste 200 de persoane prezente la inaugurare cu un recital din Enescu şi tineri compozitori spanioli.

Un eveniment inedit a fost „Duelul de vinuri roşii” în care trei vinuri româneşti s‑au duelat pentru a cuceri publicul prezent cu trei vinuri spaniole, produse în regiunea Castilia şi Leon. Cele trei vinuri româneşti, oferite de sponsorii Domeniile Blaga, Senator Wine şi Cramele Recaş, au fost degustate cu brânzeturi artizanale produse de Ferma Căţean din Rotbav, judeţul Braşov şi s‑au impus drept câştigătoare nete ale acestui duel gastronomic.

6 generaţii de regizori români celebrate la Cineuropa, Santiago de Compostela

Ajuns la cea de‑a XXXII‑a ediţie, Festivalul Cineuropa este cea mai amplă manifestare cinematografică din regiunea Galicia, iar România a fost prezentă cu 17 pelicule. A fost prilejul ca publicul prezent să descopere opera unor regizori care, din cauza contextului politic, nu s‑au bucurat de recunoaşterea cuvenită la momentul la care au lansat filmele, multe dintre ele cenzurate sau interzise pe marile ecrane.

Inaugurarea ciclului de film românesc a avut loc în data de 16 noiembrie în sala neîncăpătoare a Teatrului Principal din Santiago de Compostela cu un cine‑concert excepţional: proiecţia primului lungmetraj românesc Independenţa României (r. Grigore Brezeanu şi Aristide Demetriade) a fost acompaniată de muzica improvizată în direct de pianista Mihaela Duma.

A urmat proiecţia unor filme de arhivă care au marcat generaţii de‑a rândul, precum Reconstituirea, Secvenţe, Mama (r. Elisabeta Bostan), Hotel de lux (r. Dan Piţa), Scurtă istorie (Ion Popescu‑Gopo) ori Occident (r. Cristian Mungiu).

Două succese româneşti ale acestui an, documentarul Fotbal infinit, semnat de Corneliu Porumboiu, şi Nu mă atinge‑mă, lungmetrajul Adinei Pintilie amintit mai sus, au întregit imaginea unei cinematografii efervescente şi implicată în viaţa societăţii sale.

Panorama unui secol de film românesc continuă în Andaluzia

Deşi cinematografia contemporană românească se bucură de un succes deosebit în rândul criticilor, al selecţionerilor festivalurilor de categoria A şi tot mai mult şi în rândul publicului, istoria industriei cinematografice româneşti rămâne totuşi puţin cunoscută în afara ţării. Eforturile Institutului Cultural Român de la Madrid şi ale lui Dacin Sara de a face cunoscute operele a şase generaţii de regizori, de la Victor Iliu la Lucian Pintilie, de la Alexandru Tatos la Cristi Puiu ori de la Dan Piţa la Cristian Mungiu, contribuie la punerea în context a culturii româneşti printr‑o privire retrospectivă, dar şi a cinematografiei româneşti în contextul altor cinematografii est‑europene.

Inaugurat în luna aprilie, ciclul de 25 de filme „Un secol de film românesc”, iniţiat de Dacin Sara, a fost prezentat până acum la Madrid, în sediul Cinematecii Spaniole, iar din august până în luna decembrie, au loc peste 60 de proiecţii în sediile Cinematecii Andaluze din Almeria, Cordoba, Granada şi Sevilia. Peste 2000 de persoane au putut asista la aceste proiecţii şi astfel căpăta o imagine de ansamblu a evoluţiei filmului românesc.

Filmul este una dintre principalele axe de promovare a culturii româneşti urmărită cu constanţă de Institutul Cultural Român de la Madrid încă de la inaugurarea sa, în anul 2006. Numai în anul acesta, ICR Madrid a organizat peste 200 de proiecţii în Spania – Madrid, Barcelona, Valencia, Albacete, Almeria, Cordoba, Granada, Sevilia, Burgos, Palma de Mallorca, Oviedo, San Cristóbal de la Laguna – Tenerife, San Lorenzo de El Escorial, Salamanca, Segovia şi Santiago de Compostela – dar şi în Mexic (Ciudad de Mexico, Guadalajara, Monterrey) şi Argentina (Buenos Aires).

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now