Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți (pagina 5)

Lecturi – Despre Cărți

Lecturi – Despre Cărți

Bogdan Creţu: „Trăiască poezia şi marii visători!”

Bogdan Cretu

Este poetul un învins? – aceasta-⁠i întrebarea! În ordine socială, e mai rău de atât: e un paria; un ciudat; un vai-⁠de-⁠el; un bufon (ne-⁠shakespearian). Primul care se trage de urechi, care se mustră, este el însuşi Cred că două sunt direcţiile, perspectivele din care poezia lui Ioanid Romanescu poate şi chiar trebuie adusă în actualitate. Două sunt atuurile ei, ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga şi omul secret

După dispariţia lui Blaga începe „germinarea mitului”, descoperit euforic ca poet, îmbălsămat în superlative, opera filosofică rezervându-⁠şi, în continuare, un destin ingrat Pentru a-⁠⁠l cunoaşte pe omul secret, invitaţia de a-⁠⁠i cerceta memorialistica este binevenită şi, parţial, lămuritoare. Dacă Hronicul şi cântecul vârstelor (1965) sonda memoria afectivă, „organizând” amintirile din „anii de ucenicie”, Luntrea lui Caron (1990, text nefinisat, titlu ...

citește »

Marian Victor Buciu: Dincolo de forme

Ion Simuţ apelează la Virgil Nemoianu, care vede, complex, complicata relaţie dintre politic şi estetic: „Cel mai adesea însă, politicul şi esteticul nu derivau unul din celălalt, ci erau prinse într-o dialectică a relaţiilor mutuale”. Evazionismul era total opus dictaturii, crede şi Virgil Nemoianu Ion Simuţ înlătură mai ispititoarea precaritate conceptuală prin trăinicie, întrucât termenii săi circulă de peste două ...

citește »

Mircea Platon: Monumentul tabloului necunoscut

Unul dintre aceşti scriitori e Mirel Taloş, al cărui prim volum de proză, Colecţionarul de nuduri, tulbură în mod fericit graniţele dintre artă şi viaţă. Croit postmodern, căptuşit conservator, volumul lui Taloş se deschide cu un motto din Lyotard, dar se desfăşoară ca o ilustrare a importanţei lucrurilor statornice, durabile, sau a permenanţelor în viaţa noastră. Pentru că, în lipsa ...

citește »

Mirel Taloş: Colecţionarul de nuduri

Numai ceea ce este frumos este real; sunt convins că, dacă Paradisul există, el este o galerie de artă; dacă Paradisul ar fi doar o banală livadă de pomi fructiferi, aş fi profund dezamăgit. Vârsta de aur a omenirii nu este undeva în preistoria ei, preluată de mitologie; vârsta de aur a omenirii a însoţit permanent vârsta omenirii. Pentru că, ...

citește »

Mircea Gheorghe: Tolstoi în Quebec

E singura dată când comentatorul din Quebec alunecă în postura cuiva care evaluează din afară, sub impulsul unei scene impresionante, o situaţie de viaţă atât de complexă. Căci e imposibil de stabilit ce e mai halucinant în acele ultime momente petrecute în modesta gară Ostapovo: devotamentul nerăsplătit al Sofiei, soarta lui Tolstoi, fugar la 82 de ani şi pe moarte ...

citește »

Gelu Negrea: Doctor Jeckyll – Mister Hyde à la haimanale

♦ Rondul de zi ♦ Avanpremieră editorială Editura Academiei Române Precizarea este absolut necesară pentru că autorul Scrisorii pierdute este fericitul beneficiar a două mame. Din punctul de vedere al stării civile, cel puţin. Şi când spun aceasta nu mă refer (doar) la împrejurarea că tatăl său, Luca, a avut două neveste În incipitul Prefeţei la prima ediţie, din 1940, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Nicolae Breban „oarecum testamentar”

La Breban, doar posibilul este suveran. Proiecţia în viitor, ca atare. O vedem cum funcţionează şi în genul memorialistic. Cât priveşte convenţia epică, mereu afirmată, ea nu exclude discursul para-literar Ficţiunea documentală Există la Nicolae Breban, nu doar în Viaţa mea (Ed. Polirom, 2017), o acută şi paradoxală precizie – chiar şi a indeciziei –, asumată mereu clarificator, într-o măsură ...

citește »

Dana Oprica: Alexandru Rosetti şi Basarab Nicolescu

Între cei doi, s-⁠a cimentat o relaţie durabilă de prietenie, rezultată din nerăbdarea de a se vedea, auzi, citi, presărată de susţineri şi bucurii Realitatea este o reţea de relaţii unde fiecare parte nu poate fi înţeleasă decât prin raport cu celelalte. Teoria bootstrap (Geoffrey Chew) Am reluat, după cum promisesem anul trecut, seria de referinţe şi impresii rezultate în ...

citește »

Theodor Codreanu: Poezia ca poveste

Eminescu ştie că aspiraţia către „formele perfecte” văzute astfel este marea dramă a cunoaşterii umane, îngemănare a minţii şi inimii, potenţată de geniu Formele perfecte. În plan strict stilistic, marea performanţă a lui Eminescu, în Luceafărul (dar nu numai), e că sub forma clasică, hiperconcentrată a catrenului cu măsura de 7/8 silabe, rimă încrucişată şi ritm predominant iambic, se ascunde, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest