Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți (pagina 43)

Lecturi – Despre Cărți

Const. Trandafir: „Mărgele înşirate pe aţa subiectivităţii”

Dar dacă a început cartea în joacă, Nicolae Bacalbaşa face literatură fără să vrea, ştiut fiind că între ludic şi creaţie este o strânsă indeterminare. Vorba lui Arghezi: „N-⁠am făcut nimic altceva – m-⁠am jucat”. Nicolae Bacalbaşa e de meserie medic şi, într-⁠o veche şi onorabilă descendenţă, scrie literatură. Autorul spune în mica „Predoslovie” a cărţii sale Opriţi dricul, mortu’ ...

citește »

Livia Cotorcea: Un mare poem al literaturii universale în limba română

Înscris într-⁠o biografie creatoare nu lipsită de excese narcisiace, dar şi de lucidă regizare din partea subiectului ei, alături de Cantos de Ezra Pound şi de The Wast Land de T.S. Eliot, la care s-⁠ar mai putea adăuga poemele rusului Velimir Hlebnikov Poetul, 1919 şi Zanghezi, 1921-⁠1922, deşi poartă amprenta unor căutări şi trăiri personale, poemul Altazor se dovedeşte a ...

citește »

Angela Negreanu: Vremelnicie şi veşnicie în poezia Carolynei Kleefeld

„Spiritul meu se pleacă adânc,/ sorbind din fântânile copacilor./ Veşnicia se zămisleşte/în răsuflarea mea,/ în adierea de vânt./ Din văpaie mă înalţ/ către nori – reînviată.” Lectura poeziilor lui Carolyn Mary Kleefeld din volumul Zori hoinari, în traducerea Olimpiei Iacob, te determină să priveşti mai atent în jurul tău contemplând natura cu misterele ei şi să reflectezi la condiţia umană, ...

citește »

Constantin Coroiu: Scrisori imaginare

Îmi reamintesc de revelaţia pe care o are un personaj dintr-⁠o nuvelă a lui Gabriel García Márquez. El constată că şi iubirea se învaţă… Se învaţă, da, inclusiv din cărţile mari, adevărate ca însăşi viaţa. Până în ultimul deceniu al secolului trecut, pentru mine, imperiul de la Răsărit însemna, în primul rând, marii săi scriitori: Vasili Şukşin, mistuit de flacăra ...

citește »

Thanatologie românească la Cambridge

Un volum substanţial, excelent lucrat, scris de specialişti într-⁠un domeniu academic foarte căutat nu numai astăzi, dacă ne gândim la Omul în faţa morţii a lui Philippe Ariès, citat, de altfel, de majoritatea participanţilor. Am menţionat în mai multe locuri că studiile interdisciplinare despre moarte, coordonate de către Marius Rotar şi Adriana Teodorescu la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba ...

citește »

Sorin Alexandrescu şi o mistică a conştiinţei literare

Viziunea lui Faulkner trece „prin aburul legendei” şi lasă în urmă „tablouri halucinante”. Punctul de vedere narativ este fie aristocrat, fie neutru. S. Alexandrescu se arată convins de un mare prozator, inventiv psihologic şi narativ de la început, producător omogen, dovedind, în ciuda declaratei lăsări în voia inspiraţiei şi aleatoriului, că are totuşi „intuiţia întregului” ciclu. Omogenitatea îi este recunoscută ...

citește »

Despre farmecul pierdut al vieţii

Literatura română după o revoluţie Memorialista nu îşi dramatizează existenţa, nu îşi asumă un rol de personaj justiţiar, nu face caz de superioritatea ei intelectuală. Pur şi simplu povesteşte şi întreabă. Ea nu vrea să convingă pe cineva de ceva. În anul 2000 apare la Editura Vitruviu, pe neaşteptate, un remarcabil volum de memorii Timpul ce ni s-⁠a dat de ...

citește »

Faifer, Florin Faifer

Pentru mine Florin Faifer este un profesionist care îmbină erudiţia cu performanţa stilistică. Rara avis! Şi, în plus, e un om aparte, mereu misterios, cu tristeţile sale preţioase, dar şi cu un imbatabil simţ al umorului. Semn obligatoriu de aleasă inteligenţă, la urma urmelor. La începuturile mele publicistice, Florin Faifer a fost, pe lângă puţini alţii, un model. Este foarte ...

citește »

Virgil Diaconu: Întâmpinare la o aşteptată. Istorie a literaturii române postbelice…

Autor al mai multor cărţi de critică literară (1), Adrian Dinu RACHIERU îşi divulgă în recenta Literatură şi ideologie (Editura Excelsior ART, Timişoara, 2013) intenţia de a ne „oferi, cândva, o Istorie politică a literaturii române postbelice, prima de acest fel, în partea ei politică, după câte ştim. Scriitorul contemporan are posibilitatea să parcurgă câteva antologii, dicţionare şi chiar istorii ...

citește »

Oana Băluică: Reprezentările sticlei – depăşirea clişeului şi instituirea paradoxului

Ştefan Borbély demonstrează cum, rând pe rând, în cele mai importante sectoare culturale, de la arhitectură la literatură, paradigma mimetică a sticlei a depăşit acest principiu al clarităţii. De-⁠a lungul întregii civilizaţii occidentale (şi orientale, cu distincţiile de rigoare), au fost reperate reprezentări mai mult sau mai puţin convenţionale ale transparenţei, ale frumuseţii ce decurge din claritate şi lumină, raportându-⁠se ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now