Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți (pagina 30)

Lecturi – Despre Cărți

Iulian Boldea: E.M. Cioran – fiziologia ideii

Atracţie şi respingere a propriiilor origini, acesta e modelul arhetipal care generează potenţialităţile semantice ale textelor lui Cioran, în care paradoxul, ironia cu reflexe cinice şi gravitatea existenţială se împletesc. O categorie destul de bine bine reprezentată în istoria filosofiei e cea a filosofilor esopici sau resentimentari. Filosofia esopică e „filozofia celor care au filosofat din resentiment, a bolnavilor şi ...

citește »

Theodor Codreanu: Ion Druţă şi memoria identitară

Povestitorul rotunjeşte astfel viziunea lui identitară cu dimensiunea fiinţei creştine, în deplinătatea ei originară întruchipată nu de măreţia imperiilor, ci de această Cenuşăreasă moldavă insolită, sub chipul căreia se ascunde Maica Fecioară. Poate cea mai subtil-⁠ascunsă ironie din romanul lui Ion Druţă, legată de tema poverii bunătăţii noastre, inclusă, „strategic”, în paginile cu intrarea Armatei Roşii „eliberatoare” în Basarabia lui ...

citește »

Ion Druţă: Singurătatea duhului

Domnitorul a plesnit ca o păstaie coaptă. Râdea mustos, zgomotos, din tot sufletul. Râdea cum râd, de obicei, oamenii înzestraţi cu simţul umorului, dar care, din anumite considerente, nu-⁠şi pot permite acest lux, şi tot înăbuşă acel praznic al vieţii pe care-⁠l poartă în sine. Prozatorul arheilor Despre arta narativă a lui Ion Druţă s-⁠a spus aproape totul. Criticii, înclinaţi ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Marin Preda şi universul memorial

Adevărul e că Preda medita obsedant asupra posibilităţii gândirii libere; între atâtea ameninţări, era nevoie – suna mesajul scriitorului – de teritoriile de rezervă ale conştiinţei. Într-⁠o vreme care proclama violenţa, nu primatul valorilor, eroii lui Preda vor să-⁠şi conserve gândirea limpede, refuzând rolul de complici ai unei Istorii frauduloase. Dar disperarea şi suferinţa însoţesc destinul nostru, avid de a ...

citește »

Bogdan Creţu: C. Stere în actualitate (II)

Poate această prea strânsă legătură dintre poezia sa şi tensiunile de ordin politic şi identitar din Transilvania dinainte de Unire poate explica şi ieşirea sa din canon. Goga nu mai este, oricâtă bunăvoinţă am avea, unul dintre modelele vii ale poeziei contemporane. Meniul teoretic al lui C. Stere nu cunoaşte diversificare. Încă de la primele texte, azimutul este definitiv fixat, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Versiunea etică şi diversiunea estetică

Cum e scrisul eseistului, criticului, publicistului? El rămâne imprimat într-⁠o ritmică ori sintaxă patetice, polemic-⁠pamfletare doar în substanţă. În expresie, retorica adoptă repetiţii de cuvinte importante, necesare în discurs, ori manipulează citate. Virgil Ierunca evidenţiază plenar, totodată discreţionar, „prestigiile – înalte pentru mine – ale eticii”. Nu în acelaşi fel, şi nu totdeauna în linie fermă sau măcar dreaptă, însă ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Despre un Hasdeu ezoteric

Bogdan Petriceicu Hasdeu ajunge la spiritism pe fondul căutării febrile a semnelor unei vieţi de dincolo, declanşată de moartea fiicei sale, Iulia. Deloc surprinzător, unul dintre cei mai dedicaţi hermeneuţi ai lui Hasdeu în perioada interbelică este Mircea Eliade, care consacră câteva zeci de studii şi o serie de conferinţe recuperării personalităţii şi operei acestuia. Analizând opera istorică hasdeiană, Eliade ...

citește »

Carmelia Leonte: Ereticul Răstignit

Ignorarea valorilor este o boală naţională, care se răsfrânge în primul rând asupra celor care ignoră. În neputinţa lor, ignoranţii se autolimitează fără să o ştie, deloc conştienţi de faptul că discrepanţa dintre realitate şi felul cum şi-⁠o imaginează îi afectează într-⁠un mod ireversibil. Ignorarea valorilor este o boală naţională, care se răsfrânge în primul rând asupra celor care ignoră. ...

citește »

Mariana Gorczyca: Luni

Dacă l-⁠ar fi întrebat cineva pentru care motive avea aceste opţiuni, ei bine, n-⁠ar fi avut răspunsul pregătit. L-⁠ar fi construit în cap şi, ulterior, ar fi ales varianta care să-⁠l avantajeze sau cea care să se plieze peste tipul de curiozitate. Avea în faţă un Espresso lung şi nu avea nici un chef să se grăbească. Pe la mesele ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now