Contemporanul » Lecturi

Lecturi

Ştefan Borbély: Literatura română ca „world literature” (II)

Pentru a-⁠şi ilustra modelul adezionist, Casanova dă exemplul unei tipologii literare aparte, al asimilaţioniştilor voluntari, cum sunt, de pildă, V.S. Naipaul (prin voinţa de a fi, în scris, „mai englez decât englezii”), H. Michaux sau… Cioran! Continuăm analiza volumului colectiv Roman Literature as World Literature (coordonatori: Mircea Martin, Christian Moraru, Andrei Terian, Bloomsbury, 2018), demarată în numărul trecut, cu o ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Repere culturale transilvane

Imun la idealizări şi istorii excesiv-⁠canonice, Mircea Muthu remarcă, de pildă, rezistenţa transilvană de după 1918 faţă de centralismul incipient al Bucureştiului, accentuează importanţa fondării Universităţii Româneşti din Cluj, abordează critic evoluţia şi implicaţiile cultural-⁠politice ale unor concepte precum localismul creator „Din câteva cioburi – reflecta în 1940 Sextil Puşcariu – nu poţi face o oglindă, ori cu câtă dibăcie ...

citește »

Aura Christi şi Sorin Lavric la Festivalul Internaţional de Carte „Axis Libri”

Noutăţi editoriale ■ Editura Ideea Europeană, după 15 ani Aura Christi şi Sorin Lavric la Festivalul Internaţional de Carte „Axis Libri” Aura Christi şi Sorin Lavric au participat la Festivalul Internaţional de Carte „Axis Libri”, desfăşurat la Galaţi, unde cei doi scriitori au lansat romanul Cercul sălbatic, Ediţia a II-⁠a revăzută şi, respectiv, Glasuri din bolgie. Dezbaterile axate pe aceste ...

citește »

Iulian Boldea: Perspectiva transdisciplinară

Perspectiva gnoseologică asumată de Basarab Nicolescu este complexă, poliedrică, ea fundamentându-⁠se pe dimensiunile axiale ale transdisciplinarităţii (nivelurile de Realitate, logica terţului inclus şi complexitatea). Ideea de cunoaştere este, în concepţia savantului, dinamizată de prezenţa convergentă a mai multor perspective de abordare a realului (disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea) Conceptele fundamentale elaborate, nuanţate şi dezvoltate, în cărţile sale, de Basarab Nicolescu ...

citește »

Alexandru Surdu: Filosofia românească şi Marea Unire

Mulţi filosofi au fost persecutaţi, arestaţi şi chiar ucişi în puşcăriile comuniste. Mânia comuniştilor a durat aproape o jumătate de secol. Abia din 1990 am început să ne refacem rândurile. Mulţi n-⁠au mai răspuns la apel, iar alţii ne-⁠au trădat La împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire (1918) a românilor din Transilvania, Banat, Bucovina şi Basarabia cu ...

citește »

Liliana Danciu: Solilocviile eliadeşti

Eliade meditează pe tema celor două căi prin care omul îşi poate eterniza existenţa: gloria, respectiv, asceza. Gloria poate fi abstractă, prin prelungirea existenţei în memoria celorlalţi şi concretă, prin urmaşi În 1932 când apare întâiul său volum nonliterar, Solilocvii, Mircea Eliade are doar 25 de ani, dar şi-⁠a construit reputaţia unui intelectual a cărui ambiţie este erudiţia unui nou ...

citește »

Geo Vasile: Sarea amară a tămăduirii

Tandreţe, ironie, joc, poezie pură (în ciuda unor preţiozităţi de limbaj discursiv), adoraţie şi rebeliune, întregesc cartea de vizită a talentului unui poet care, părând a se ignora, deţine secretul declanşării emoţiei artistice Vocea poeziei este singura care rămâne înainte să se aştearnă tăcerea; atunci cuvintele obişnuite nu vor mai reuşi să exprime sensul adânc al fiinţei noastre şi nici ...

citește »

Otilia Andrei: Mirel Taloş. Colecţionarul de nuduri

Mirel Taloş s-⁠a născut în 1973. A urmat studii de filologie română şi hispanică la Universitatea Bucureşti, încheiate cu o teză de licenţă despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. De asemenea, a urmat studii de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA. Între anii 2005–2007, a fost consilier de Stat al prim-⁠ministrului. Din 2007 până în ...

citește »

Ada Shaulov-⁠Enghelberg: Cadoul dulce-⁠amar

Ada Shaulov-⁠Enghelberg, mamă a doi fii şi bunică a şase nepoţi, s-⁠a născut în România şi a ajuns cu familia în Israel la vârsta de 16 ani. A studiat literatura ebraică, a fost profesoară la şcoli primare, licee, colegii şi la Universitate. Este licenţiată a Universităţii din Tel Aviv cu titlul de doctor în Psihologia Educaţiei. Familia ei s-⁠a confruntat ...

citește »

Ghenadie Postolache: Pastorala

Ghenadie Postolachi (n. 2 aprilie 1964, Teleneşti, Republica Moldova), cunoscut şi ca Ghenadie Postolache, este un poet, prozator şi scenarist, autorul şi coscenaristul filmului de animaţie rusesc Cneazul Vladimir. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România, Ghenadie Postolache a publicat trei cărţi de poezie – Nike (1989), Isaia (1992), Rafail (1995) – şi o serie ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest