Contemporanul » Lecturi

Lecturi

Viaţa unui scriitor aparent lipsit de biografie

O biografie a lui M. Blecher, scriitorul care şi-⁠⁠a trăit cea mai mare parte a vieţii la orizontală, încorsetat în ghips, care a murit la nici 29 de ani, atunci când cei mai mulţi dintre noi abia începem să avem o biografie, poate părea un pariu greu de câştigat Deşi e clar că, în ultimii douăzeci-⁠treizeci de ani, cota lui ...

citește »

Iaşul – capitală de război şi „închegarea neamului românesc” (II)

„Proclamaţia către naţiune” a Regelui Ferdinand din 14 august 1916 anunţa că România intră în război convinsă că „pentru viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa pacinică a popoarelor”. „Proclamaţia” vorbeşte de „ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua Unirii lui” şi afirmă datoria de a încerca să înfăptuiască unirea românilor şi scăparea lor de „sub stăpânirea ...

citește »

Tatiana Petrache: Daniel Turcea în cheie isihastă

Daniel Turcea însuşi ne provoacă printr-⁠⁠o ars poetica cel puţin excentrică pentru mentalitatea relativistă a omului post-⁠⁠modern: „poezia este slujire şi jertfă”, „adevărata poezie e gest sacru”, în care „poetul se aduce pe sine ardere de tot” pentru a „descrie revărsarea Luminii” Evoluţia spirituală şi artistică a poetului Daniel Turcea (1945-⁠⁠1979) a stârnit vii dezbateri în ultimii ani, cu precădere ...

citește »

Exerciţii de anamneză

Aceleaşi valori guvernează implicarea lui Vasile Gogea în viaţa societăţii româneşti de azi, ale cărei tare le amendează cu o impecabilă acuitate critică, legitimată de altitudinea reală a unui spirit devotat adevărului, memoriei şi „lecţiilor” acestora „O luminare de ceară arde în faţa oglinzii. Luminarea de ceară se consumă încet, flacăra ei micşorându-⁠⁠se, pâlpâind până la stingere. Imaginea ei din ...

citește »

Alina Bako: Exoficţiunea în romanul românesc

Asumându-⁠⁠şi ceea ce numea Yves Citton „ficţiuni contrafactuale”, scriitorul francez îşi imaginează un secret ce ar putea revoluţiona lumea culturală – manipularea absolută prin cuvânt Cea de-⁠⁠a şaptea funcţie a limbajului, îşi imaginează Laurent Binet (laureat al premiului Interallié) într-⁠⁠un roman publicat în 2015, este aceea care se adaugă celor şase arhicunoscute din teoria lui Roman Jakobson şi ar fi ...

citește »

Dan Berindei: Academia Română şi naţiunea română

Problema naţională a dominat problematica primei sesiuni a Societăţii Academice Române. La începutul lunii august, „Concordia” de la Pesta publica o corespondenţă în care se spunea: „cultura şi iar cultura e pârghia ridicării noastre” Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se ...

citește »

Marian Victor Buciu: Limite (auto)hermeneutice

Neînţelegerea, în astfel de situaţii, este preferabilă tentativei de a ajunge la un simulacru de înţelegere. Şi înţelesul se înscrie în viitor, într-⁠un esenţial şi necesar Posibil Gândirea lui Breban este una involuntar şi totodată natural „semiotică”, în sensul că nu se fixează pe sensul ultim, pe comprehensibil. Trăieşte-⁠n cercul verbal. Cuvintele circulă şi închipuie realul (conceptul), apoi şi realitatea. ...

citește »

Ştefan Borbély: Cum mor scriitorii români

Spre deosebire de secolul XX, când se moare în general discret, previzibil şi cuminte (congestie cerebrală, anghină pectorală, anevrism, cancer, infarct), veacul al XIX-lea, în accepţiunea sa de „secol lung” ne aduce marile dramatizări, peste care ar fi o impietate să trecem, fiindcă oferă sarea şi piperul unui volum, de altfel, foarte incitant Microsinteza lexicografică a lui Aurel Sasu, intitulată ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: „Povestea nu piere…”

Indiferent de registru, porţile înseamnă opţiuni transcrise în istorii personalizate, create în atmosfera Cetăţii După un intermezzo editorial consacrat istoriei şi legendei, intitulat Voievodul Gelu. O poveste, Doina Cetea revine în perimetrul autobiografiei, subtil aluvionat anterior de volumul său de proză scurtă din 2010, Ierboaia, cu o carte de versuri intitulată Istorii, apărută în 2017 la Editura Şcoala Ardeleană din ...

citește »

Aura Christi: Cum iubesc poeţii. Poezia abisală

Nu orice tip de poezie, ci corolarul, vârful ei imposibil, locuit de câţiva aleşi ai lumii, în aerul tare, îmblânzit de condori şi culmi veşnic înzăpezite, veşnic însingurate: poezia abisală, rădăcinile-⁠i luxuriante trăgându-⁠şi sevele din realitatea abisală – aparent obscură – a fiinţei. Realitatea arheică, realitatea guvernată de Arheus, i-⁠ar fi spus, probabil, Mihail Eminescu, în ale cărei pământuri nevăzute ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest