Din ultimul număr:
Contemporanul » Istorie – Documente – Politică (pagina 4)

Istorie – Documente – Politică

Ioan-⁠⁠Aurel Pop: Cum primim şi cum privim Marea Unire a românilor?

Pagini de istorie: Anul Centenarului Marii Uniri (1918-⁠2018) Misiunea intelectualilor oneşti este aceea de a prezenta Marea Unire de la 1918 cu privirea aţintită spre adevăr – spre adevărul omeneşte posibil – încât românii să poată înţelege corect cea mai importantă înfăptuire politică din istoria poporului nostru În atmosfera de nesiguranţă pe care o trăim, ajutaţi şi de o conjunctură ...

citește »

Victor Voicu: Unirea Basarabiei cu România – o strălucită izbândă identitară românească

Anul Centenarului Marii Uniri (1918-⁠2018) Unirea din 27 martie 1918 trebuie consfinţită şi evocată fără ezitare ca o izbândă a românismului în Basarabia, după peste 100 de ani de eforturi de rusificare şi schimbări demografice majore. Sentimentul conştiinţei identitare a românilor basarabeni a fost de neclintit. Unirea Basarabiei cu România niciodată nu a fost recunoscută de Rusia şi Ucraina. Dar ...

citește »

Alexandru Surdu: „Basarabia e România”

Istoria României de azi A fost o vreme când vorbitorii de limbă română stăpâneau un teritoriu imens, aproape de acela legendar al traco-⁠geţilor, pe care îl aminteşte Herodot, din Nordul Mării Negre până la Marea Adriatică şi din Nordul Carpaţilor până în Peloponez. Şi, tot după vorba lui Herodot, ar fi reprezentat o mare putere, dacă ar fi fost uniţi! ...

citește »

Mircea Platon: Iaşul – capitală de război şi „închegarea neamului românesc”

Motto: „Un ofiţer [rus] se minuna ce mică e ţara noastră şi galant spunea: – E ca o cutie de bomboane, iai una, iai două şi ai ajuns la fundul cutiei – făcând aluzie la oraşele noastre, care sunt atât de apropiate unele de altele.” Elena Th. Emandi, Din anii de durere, 1919 „Condeele cinstite tăcuse şi la Bucureşti. Mai ...

citește »

Dan Berindei: Academia Română. Orientări, istorie, statut

În privinţa orientării şi a poziţiei reprezentată de diverşi membri ai societăţii, neîndoielnic că figurile dominante au fost: Timotei Cipariu şi Heliade Rădulescu. Cipariu era figura cea mai impozantă a sesiunii; era un erudit, care se ocupase îndelung cu problema limbii Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now