Contemporanul » Eseu (pagina 3)

Eseu

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Ziua lui Iov

Atât omul religios, cât şi omul de ştiinţă cred, în Europa, în Logos şi, deci, în legi. Legi ale lui Dumnezeu sau legi fizice – ambele presupun credinţa în existenţa unei raţiuni în materia şi viaţa ce ne înconjoară. Lumea este făurită după chipul şi asemănarea propriei raţiuni şi, deci, o putem înţelege şi mai ales putem opera, acţiona asupra ...

citește »

Alexandru Surdu: Mărturii istorice despre vechimea traco-⁠geţilor

Herodot confirmă şi constatările arheologice ale faptului că „neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după acel al inzilor”, că au numeroase cetăţi şi numeroase nume după regiunile în care trăiesc, dar au obiceiuri asemănătoare Geograful Strabon, referindu-⁠se la o relatare a lui Homer despre misi (moesi) care trăiesc „şi pe un mal şi pe celălalt al Istrului” (Dunărea), ...

citește »

Andrei Marga: Construirea identităţii

Identitatea o purtăm în bună măsură cu noi, dar ea devine completă atunci când este asumată explicit. Colonistul din America a devenit american din momentul în care s-⁠a hotărât să denunţe supunerea faţă de coroana britanică şi să participe la viaţa statului american. Evreul a devenit israelian când s-⁠a decis să se mute în Ţara Sfântă şi să trăiască în ...

citește »

Vasile Muscă: Titu Maiorescu şi Friedrich Nietzsche: „coincidenţe” şi „corespondenţe”

Dacă în relaţia Maiorescu-⁠Nietzsche nu putem vorbi de influenţe, putem găsi, în schimb, „corespondenţe” şi „coincidenţe” semnificative. Ne propunem să semnalăm în cele ce urmează doar unele dintre ele La prima vedere, puţini gânditori par să stea atât de departe unul de celălalt ca Titu Maiorescu şi Friedrich Nietzsche. Sunt temperamente intelectuale nu doar diferite, ci chiar radical opuse. Prin ...

citește »

Alina Bako: Feeling-⁠uri, apocalipsă şi literatură

Pendularea între diversele forme culturale, descoperirea efemeră, interesată, vicioasă, snoabă şi de scurtă durată a literaturii la modă, trăirea intensă a problemelor fundamentale ale societăţii, dar cu jumătăţi de măsură a timpului, adoptarea mimetică a unor comportamente alienante sunt menite să alunge spectrul gândirii într-⁠o zonă a derizoriului Diluare, inconsistenţă, pierdere a valorii sunt forme pe care Vattimo le asocia ...

citește »

Bogdan Creţu: Despre „libertatea” noastră

Eu cred că au existat unii oameni, nu mulţi, dar au existat, mult mai liberi înainte de 1990 decât ne permitem sau ne interesează pe noi să fim acum. Dau câteva exemple dintre scriitori, pentru că pe ei îi cunosc cel mai bine, pentru că unii dintre aceştia îmi sunt prieteni, pe alţii îi admir: Paul Goma, Nicolae Breban, Dumitru ...

citește »

Aura Christi: Surâsul belşugului

Probabil, la naştere, unora dintre poeţi li se dăruieşte un suflet atât de frumos, încât pe tot parcursul existenţei ei rămân cu totul vrăjiţi, învinşi de el. Odată cu acel suflet frumos, în trezoreria acestuia e aşezată forţa de a-⁠l grădinări cum se cuvine Un joc la limită Există experienţe care rămân în labirinturile forului lăuntric şi pare că nimic ...

citește »

Andrei Marga: Normopatia şi viaţa falsă

Concluzia renumitului psiholog, pe cazul celei mai evoluate societăţi din Europa zilelor noastre – cea germană, nu poate să nu pună pe gânduri. În Germania – scrie el – normopatia atinge, după 2014, „faza critică”, în care se ajunge la un punct de răscruce. „Pieţele financiare nu mai sunt stăpânite, Euro slăbeşte, Europa se dezmembrează crescând… Anticiparea societăţii pe care ...

citește »

Vasile Muscă: Naşterea filosofiei greceşti ca trecere de la mythos la logos

„Toţi aceşti bărbaţi – spune Nietzsche, referindu-⁠se la pre-⁠platonicieni, de la Tales la Socrate – par ciopliţi pe de-⁠a-⁠ntregul dintr-⁠un acelaşi bloc de piatră. Gândirea şi caracterul lor sunt legate laolaltă de o strictă necesitate”. Solidaritatea con-⁠genială pare a fi trăsătura lor principală – „uriaşii se cheamă între ei pe deasupra întinderilor intermediare pustii ale timpului, fără să se lase ...

citește »

Marius Oprescu: Parabola încărcăturii preţioase

Căutarea nu se opreşte însă aici. Odată găsită, comoara trebuie redescoperită şi fructificată zi de zi. Viaţa interioară poate fi păstrată doar fructificând-⁠o, adică trecând, transfigurator şi multiplicator, prin moarte la viaţă. „Ce semeni tu, nu învie, dacă nu moare mai întâi.” Într-⁠unul dintre volumele sale, psihiatrul şi autorul american Scott Peck povesteşte următoarea experienţă legată de un pacient pe ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest