Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 8)

Eseu – Publicistică

Eseu – Publicistică

Andrei Marga: „Convorbirile ultime” ale lui Benedict al XVI-lea

Acest traseu a debutat imediat după al doilea război mondial, într-⁠o Germanie prăbuşită. Nazismul denunţase creştinismul, căci „era catolic şi de origine evreiască”, şi voia să-⁠l înlocuiască cu „mitul germanităţii”, dar o nouă generaţie, din care Joseph Ratzinger făcea parte, îşi asuma să găsească viitorul în cadrul Bisericii. Cel mai influent teolog din anii şaizeci încoace şi primul papă emerit ...

citește »

Aura Christi: „Iubeşte şi vei fi iubit”

O intensitate, care te harponează mult deasupra firii, făcându-⁠ţi daruri aşezate departe de orice limite, ce depăşesc orice imaginaţie, inclusiv imaginaţia ta până în fracţiunea de secundă pe a cărei coamă te alegi – debusolat, zăpăcit, ca o albină rătăcită o vreme de stup – cu Darul Să iubeşti şi să fii iubit e un noroc extrem de rar, care-⁠şi ...

citește »

Alexandru Surdu: De la economia politică la politica economică

Cultura istoriei Prin multe zone, chiar transfrontaliere, se vorbeşte tot mai des nu numai despre faza economică postindustrială, ci chiar despre Noul Ev Mediu, datorită distrugerii aproape totale a oricăror întreprinderi industriale, agricole, animaliere, sanitare, educaţionale, a tot ce mai poate aminti de lumea civilizată. Ceea ce reprezintă şi un fel de reîntoarcere nu numai la Evul Mediu, ci chiar ...

citește »

Andrei Marga: Sensul istoriei actuale (II)

Cultura interdisciplinarităţii În cultură, câştigă teren continuu conceptul cuprinzător al culturii: cultură este  şi literatură şi tehnologie avansată, şi sistem de drept şi justiţie şi dezbatere publică, şi reflexivitate avansată şi artă, religie şi filosofie. Unele ţări pun condiţia învăţării limbii la integrare şi critică multiculturalismul înţeles ca multilinguliasm civic, dar multiculturalismul ca soluţie strategică rămâne în vigoare În politică, ...

citește »

Horia Pătraşcu: „Detectorul biografic” şi rolul său în elecţiunea politică cu un studiu de caz introductiv

Cultura istoriei Îmi amintesc de spusele unui episcop ortodox adresate unui public tânăr, în mijlocul căruia mă aflam acum vreo douăzeci de ani: „Băieţi, ştiu că suneţi îndrăgostiţi, dar uitaţi-⁠vă bine la mamele lor – ca ele vor ajunge!” Toată sala a izbucnit în râs, unii mai inconştienţi decât alţii… nu ştiam cu câtă suferinţă vom verifica judecata bătrânului înţelept… ...

citește »

Cătălin Ghiţă: Lucian Blaga şi religiosul secret: conceptul de „mistică” în Curs de filosofie a religiei

Cultura religiei Trebuie să precizez că scopul studiului meu este unul relativ modest: identificarea şi, ulterior, desfolierea semantică a conceptului de „mistică”, aşa cum transpare acesta din blagianul Curs de filosofie a religiei, ţinut la Sibiu, în anul universitar 1940-⁠1941. Având în vedere plurivalenţa de sensuri aproximative pe care le-⁠a comportat termenul în diacronia sa (iar lucrurile sunt încă mai ...

citește »

Mircea Braga: O „poveste” despre intersectarea lumilor

Într-⁠un segment de timp care a debutat sub semnul relativismului şi a evoluat, rapid, înspre starea de incertitudine, cum este epoca noastră, rigoarea logică supusă tendinţei de a înveşmânta categorial realitatea, inclusiv existenţialul, a fost asediată când de momentul neîncrederii în limbaj („cuvântul care ascunde”: Nietzsche, Heidegger, Gadamer etc.), când de cel al „gândirii slabe” (Vattimo), când de al facilităţii ...

citește »

Aura Christi: Argonauţii subteranei

Veşnicia poate nu e decât o amintire fixă, căreia i se adaugă, din timp în timp, câte o vagă nuanţă de actualitate, nuanţă pecetluită şi de „sublimul lunatic” Mihail Eminescu pe când, interesate în gradul cel mai înalt de problema nedezlegată a eternităţii sufletului, visele sale studioase îşi disputau o călătorie temeinică în India şi dorinţa de a fi înmormântat ...

citește »

Andrei Marga: Sensul istoriei actuale

Pentru gânditorul în opera căruia s-⁠⁠a articulat filosofia modernităţii, obiectul reconstituirii istorice nu îl formează doar faptele, ci şi identificarea direcţiei în care se îndreaptă umanitatea Cât timp doar îşi examinează propria istorie sau comentează evenimente, filosofia exercită o funcţie de informare sau de lămurire, utilă fireşte, dar rămâne marginală. Deciziile care duc pe un făgaş sau altul viaţa oamenilor ...

citește »

Bogdan Creţu: Cezar Ivănescu: poezia ca rostire sacră

Imaginarul e primitiv, repetitiv, grotesc. Sexualitatea este fetidă, cu ritmuri foşgăitoare, de vermină. Ea nu mai presupune un cod şi nici o retorică specială. Poezia nu mai cultivă retoricile consacrate, ci alege literalitatea, conturând un registru tragic, în care sexualitatea, notată în mecanicitatea ei, reprezintă hybris-⁠ul, iar moartea – limita Cezar Ivănescu nu a fost un răsfăţat al criticii. E ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest