Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 19)

Eseu – Publicistică

Opera ca expresie a destinului uman

Putem socoti astfel încheiat, fără drept de apel, „procesul” intentat de Nietzsche lui Wagner? Sunt de părere că nicidecum! Va trebui să luăm în seamă fapte pe care Nietzsche le priveşte predominant critic şi, inevitabil, le subestimează. Următorul care vine în sprijinul analizei mele este, desigur, Nietzsche, iar dintre reflecţiile sale, opoziţia în care el aşează, polemic, opera Carmen, a ...

citește »

Leonid Dimov şi febra onirică

Realul e întors în ireal, vechile relaţii semantice sfărâmate, hiperbolizat prin reverie. Există aici chiar lexicul (materia) de mai târziu: lucarne, flote, fluturi etc. La jumătatea drumului (din volumul La capăt, 1974, citat în continuare) e repetat în volumul Amintiri, poemul XXXII (v. ediţia îngrijită şi prefaţată de Ion Bogdan Lefter, Leonid Dimov. Opera poetică, vol. II, Ed. Paralela 45, ...

citește »

Frumuseţea care va salva lumea

Trecem printr-⁠o epocă marcată de o stranie barbarie ce şi-⁠a arborat masca utilitarismului şi a consumismului, înnămolindu-⁠se în încercarea disperată de a tăia la rădăcini miturile fondatoare ale umanităţii, adică de a ucide ceea ce numim cu o jumătate de gură – mereu stângaci, mereu poticnit, pentru că suntem conştienţi că păşim pe terenul necunoscutului teribil – suflet. Ce se ...

citește »

Vasile Musca: Generaţia marii uniri

Toţi aceia a căror conştiinţă de sine s-⁠a făurit în împrejurările de un tragism dur şi răvăşitor al evenimentelor primului război mondial – numit cu îndreptăţire pentru noi românii „marele război de întregire al neamului” – au păşit după aceea în viaţă cu sentimentul că sunt legaţi între ei prin firele unei solidarităţi durabile ce face din ei o generaţie. ...

citește »

Dialectica iluminismului

Asistăm – aşa ne asigură cei doi autori care au urmărit din SUA cel de al doilea război mondial – la fenomenul nou al „împletirii raţionalităţii şi realităţii sociale”, care ne permite o nouă generalizare, în forma sintetică a două teze: „mitul este iluminism”, iar „iluminismul se întoarce la mitologie”. Joseph Cardinal Ratzinger a continuat să reflecteze asupra feţelor variate ...

citește »

Nevoia de sacru

La finalul acestei traiectorii spirituale, eul poetic mărturiseşte deschis împăcarea cu Dumnezeu pe care, în cele din urmă, l-⁠a descoperit, însă e vorba de un Dumnezeu al unei viziuni personale. Dumnezeul poemelor în proză este surprinzător. Lectorul poemelor descoperă treptat sursa acestei seninătăţi poetice subiacente în pasaje desprinse parcă din manuscrisul unei biografii spirituale. De altfel, pe parcursul psalmilor prozastici ...

citește »

Diana Cozma: Despre libertate trebuie vorbit mereu

Valoarea unei opere de artă este dată prin depăşirea caracterului său simptomatic şi atingerea caracterului simbolic. Cunoştinţele preluate şi macerate din prezentul şi trecutul autorului se configurează la intersecţia cu arhetipul profeţiilor considerate a aparţine viitorului. „Trebuie să fim nisip, nu ulei, în maşina lumii.” Eugenio Barba A nu fi acceptat de celălalt şi a avea forţa şi rezistenţa şi ...

citește »

Vasile Muscă: Lucian Blaga şi D.D. Roşca în generaţia lor

Născuţi, printr-⁠o întâmplare a sorţii, în acelaşi an 1895, Lucian Blaga (născut la 9 mai, în Lancrăm, Sebeş-⁠Alba) şi D.D. Roşca (născut în Săliştea Sibiului) fac parte, biologic, din aceeaşi generaţie. Împreună cu ceilalţi „mari” ai generaţiei lor – un Constantin Rădulescu Motru, Ion Petrovici şi Petre P. Negulescu, dintre cei mai vechi, un Tudor Vianu, Mihai Ralea, Mircea Florian, ...

citește »

O scriere filosofică de cotitură

Mai trebuie amintit, spre a avea imaginea întreagă a situaţiei, că Joseph Ratzinger a dezvoltat de-⁠a lungul anilor o critică a marxismului din punctul de vedere al unei viziuni elaborate, ce avea ca suport personalitatea lui Isus din Nazaret. Din capul locului, el se afla la distanţă de convenţionalele critici fără de viziune, care aveau să prolifereze după 1989 în ...

citește »

George Morărel: Introducere în critica supra-agenţială

Ca şi criticul literar, K. se trezeşte într-⁠o lume stranie, aruncat-⁠în-⁠text, rătăceşte, încearcă să desluşească iţele acestui univers, îşi face planuri, introduce în strategiile sale toate piesele cu caracter semnificativ – Barnabas, Frieda, Klamm –, pentru a putea ajunge la castel. Agrimensorul K. nu este un simplu cititor, este un măsurător, critic specializat. Blamat de unii scriitori – pe bună ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now