Eseu

Cum iubesc poeţii. Labirintul frumuseţii

Descoperind-⁠⁠o târziu, după câteva întrevederi superficiale, în care discuţiile purtate de cei doi nu depăşesc cadrul obişnuit, specific artiştilor cu vocaţie puternică, Boris e livrat de tot revelaţiei de a fi contemporanul unui mare poet. Mirat de faptul că acest poet e ascuns într-⁠⁠un trup de femeie – „ce uimitor că eşti femeie!” –, nobelistul de mai târziu lunecă într-⁠⁠un ...

citește »

Alexandru Surdu: Maiorescu şi maiorescienii

Titu Maiorescu s-⁠⁠a născut la Craiova în anul 1840, în anul 1850 era elev la Gimnaziul greco-⁠⁠ortodox din Braşov (viitorul Liceu „Andrei Şaguna”, din 1855). Tatăl său hotărăşte să-⁠⁠l înscrie la Academia Theresianum din Viena, pe care o termină ca premiant. În Germania, la Giessen îşi dă doctoratul în filosofie (1860) şi publică o carte, Einiges philosophische in gemeinfastlicher Form. ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Apostazia filosofilor

Berdiaev anunţă chiar o epocă a Sfântului Duh, o epocă în care spiritul va domni, o epocă care urmează firesc epocii Tatălui (Vechiul Testament) şi epocii Fiului (Noul Testament), o epocă în care libertatea şi creaţia se îmbină întru continuarea Creaţiei divine, întru instaurarea celei de-⁠⁠a opta zi a creaţiei şi a fiinţei teandrice O lume fără filosofie va recădea, ...

citește »

Andrei Marga: Identitatea naţională prin prisma modernităţii

Identitatea naţională nu pluteşte undeva deasupra realităţilor date în experienţele noastre ca oameni. Mijlocul cel mai la îndemână pentru a o stabili pe bază factuală rămâne istoria Identităţile intră din nou în discuţie. În cazul oamenilor, problema identităţii se pune începând cu individualii care îşi reproduc viaţa în condiţiile cunoscute. Kierkegaard a formulat argumentul filosofic demn de atenţie după care ...

citește »

Alexandru Surdu: Cei 4 înţelepţi ai traco-⁠geţilor

Orfeu era imaginat ca un cântăreţ neîntrecut la chitară, care, prin muzica şi glasul său, putea să îmblânzească animalele şi să vindece bolile (ceea ce astăzi se numeşte „muzicoterapie”). El putea, prin sugestie verbală şi muzicală, să-⁠i înduplece şi pe zei, şi pe stăpânitorii Infernului, acesta fiind conceput ca un fel de peşteră subterană în care ar fi coborât Orfeu ...

citește »

Vasile Muscă: Naşterea filosofiei greceşti

Cercetarea mai nouă a nuanţat punctele de vedere în disputa privitor la naşterea gândirii greceşti. Victoria Raţiunii asupra Mitului a fost privită, în mod eronat, ca una totală, în urma căreia mitul a fost alungat definitiv din spaţiul vieţii spirituale a omenirii În concepţia mitică atributul existenţei nu este distribuit diferitelor existenţe din cuprinsul realităţii în mod egal: unele existenţe ...

citește »

Marian Victor Buciu: Ion Simuţ şi literatura subversivă

Simuţ admite contextual întâietatea politicului, care s-⁠a menţinut pe toată durata istorică a epocii stângist-⁠totalitare. „Literatura, un câmp estetic prin excelenţă, este transformată de dictatură într-⁠un câmp de bătălie politică.” „Literatura” zisă „paralelă”, subversivă, este identificată mai ales sub dictatura lui N. Ceauşescu. Forma ei, aluzivitatea (parabolicul, alegoricul), s-⁠a numit generic esopism, după numele anticului fabulist. Pe româneşte, scriitorul subversiv ...

citește »

Aura Christi: Cum iubesc poeţii. Nebunia dăruită de zei

Firea unuia îşi găseşte ecoul în firea celuilalt. Pregândul unuia îşi află continuarea şi împlinirea în celălalt. Impulsul unuia continuă în celălalt. E ca şi când sistola şi-⁠ar urma diastola în celălalt „Eu (tu), în orele noastre cele mai bune, suntem aceiaşi.” Marina Ţvetaieva Copii aleşi ai demnităţii Cerului, poeţii – cei aleşi între aleşi – pendulează neostenit între oameni ...

citește »

Andrei Marga: Digitalizare şi democraţie

Explorarea este abia la început, încât trebuie să fim deschişi spre eventuale surprize. Este, însă, de bun simţ observaţia că şansele de informare au sporit nemăsurat, încât deciziile oamenilor au o bază mai largă decât înainte Nu doar munca, interacţiunea şi gândirea fac viaţa omului, ci şi, în mod tot mai perceptibil, mediatizarea din jur. Dacă aruncăm o privire în ...

citește »

Alexandru Surdu: Perioada străveche a gândirii fondatoare a filosofiei româneşti

Teritoriul actual al României, aşa cum este reprezentat pe hărţi datează din anul 1920, România Mare, cu pierderea ulterioară a unor teritorii (Basarabia, Nordul Bucovinei, Sudul Dobrogei). Situarea populaţiei româneşti, numită uneori „latinitatea orientală”, în jurul anului 1920, era cu totul alta, şi chiar fusese altfel programată în convenţiile premergătoare intrării României în Primul Război Mondial. Cert este faptul că, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest