Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 5)

Clubul Ideea Europeană

Victor Voicu: Elita românească şi Unirea Principatelor Române

Intelectualitatea românească, elitele româneşti – politicieni, oameni de litere, militari sau slujitori ai bisericii – au avut, istoric vorbind, ocazia, valorificată strălucit, să marcheze momente de luciditate, clarviziune, ataşament, sacrificiu şi înalt patriotism faţă de credinţa şi speranţa în viitorul românilor, edificarea şi consolidarea naţiunii române şi a statului naţional român. Luptele pentru expansiune a imperiilor învecinate Principatelor Române, definite ...

citește »

Eugen Simion: Despre „mesianicii pozitivi”, care au făcut Unirea din 1859 şi au pus bazele României Moderne

O alianţă oximoronică Preafericite Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor academicieni, înalte şi cinstite feţe bisericeşti, domnilor şi doamnelor, fiind ultimul orator, am avantaje şi dezavantaje. Dezavantajul este că ce voiam să spun aproape că s-⁠a spus în totalitate. Avantajul este că trebuie să inventez altceva, cât mai scurt, pentru că şi dumneavoastră aţi obosit după ...

citește »

Alexandru Surdu: Semnificaţia pentadică a morţii în Balada Mioriţa

Un fel de coincidentia oppositorum între real şi imaginar, între cosmic şi teluric, pe care cântăreţul popular o face cu repetarea aceloraşi versuri şi finalul acela apoteotico-⁠funebru: „Şi stele făclii”, adică stele ale Cerului nemuritor şi făclii ale morţii Încercarea de a scrie despre ceva care s-⁠a bucurat de un interes deosebit aproape două secole, cum este cazul baladei Mioriţa, ...

citește »

Bogdan C. Simionescu: Cercetarea în Academia Română

Instituţia abia înfiinţată a fost de la început o societate naţională, enciclopedică şi activă, reprezentantă a culturii nu numai pe teritoriul a ceea ce era pe atunci România, ci şi pe teritoriile aflate sub dominaţie străină Academia Română a aniversat 150 de ani de la înfiinţarea sa – 1/13 aprilie 1866 – sub denumirea de Societatea Literară Română, cu menirea ...

citește »

Elena Dulgheru: România regală şi Schimbarea la faţă a României

România regală în Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018) Pelerinajul românilor din zilele acestea la Peleş, la Palatul Regal, la Curtea de Argeş, ridică un catarg de speranţă într-⁠un destin istoric mai demn, de o demnitate după modelul celui care acum este primit în braţele Domnului „România a fost pentru zece zile Regat”, spunea cineva, imediat după moartea lui Mihai de ...

citește »

Luiza Barcan: Făt-⁠Frumos s-⁠a întors în rai. Cu tot cu ţară

Titlul sub care am reunit aceste câteva gânduri mi-⁠a venit în seara asta de prohod, când am văzut printre mulţimea de coroane, lumânări, fotografii şi icoane de pe gardul Palatului Regal desenul unui copil: un avion deasupra căruia era scris de mână: „Majestate, zbori în Rai!” „Ţara noastră e cea mai frumoasă ţară din lume, să nu uiţi asta!”, obişnuia ...

citește »

Vasile Bănescu în dialog cu Sorin Lavric. O distrugere a etosului european?

Creştinismul e asaltat în Europa, familia e asaltată în Europa. Valorile tari ale discursului public, care ar trebui să includă noţiunea de Dumnezeu, religie, creştinism, sunt puse sub semnul întrebării. Motivele nu sunt întotdeauna limpezi pentru oricine. Sfârşitul Germaniei? Vasile Bănescu: Bine v-⁠am regăsit, dragi telespectatori. O temă care ne reţine atenţia este aceea a unui fenomen legat de destrămarea ...

citește »

Dan Berindei: Ideea deplinei unităţi naţionale române

1866 rămâne un an de început al înaltului for academic românesc. Succesivele decrete şi ordonanţe din timpul Locotenenţei Domneşti şi a primelor luni de domnie a principelui Carol puseseră un temei de nezdruncinat Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă ...

citește »

Alexandru Surdu: Monumente pentru eroii culturii române

Noica, urmându-⁠l pe Mircea Vulcănescu, a obţinut rezultate deosebite în cercetarea „tainiţelor” limbii române. Este vorba, în primul rând, despre dovedirea posibilităţilor filosofice ale limbii române şi de exprimare a marilor concepţii filosofice greceşti, franceze şi germane Ne apropiem, cum se ştie, de sărbătoarea Marii Uniri, şi aşa cum s-⁠a spus aici, la desăvârşirea acesteia, la 1 Decembrie 1918 la ...

citește »

Victor Voicu: Intelectualii, puterea şi tehnologia: mari împliniri istorice şi mari aşteptări ale prezentului

Elita românească a reuşit, în cursul anului 1918, cea mai strălucită împlinire a visului românesc: România întregită, Marea Unire! Elita românească din Basarabia, Bucovina şi Transilvania a reuşit, în scurt timp, să ajungă la conceptul, devenit realitate, de la autonomia regională la decizia de unire cu România Aparent, sau poate real, modul în care a fost formulat acest titlu poate ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now