Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 5)

Clubul Ideea Europeană

Bogdan C. Simionescu: Cercetarea în Academia Română

Instituţia abia înfiinţată a fost de la început o societate naţională, enciclopedică şi activă, reprezentantă a culturii nu numai pe teritoriul a ceea ce era pe atunci România, ci şi pe teritoriile aflate sub dominaţie străină Academia Română a aniversat 150 de ani de la înfiinţarea sa – 1/13 aprilie 1866 – sub denumirea de Societatea Literară Română, cu menirea ...

citește »

Elena Dulgheru: România regală şi Schimbarea la faţă a României

România regală în Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018) Pelerinajul românilor din zilele acestea la Peleş, la Palatul Regal, la Curtea de Argeş, ridică un catarg de speranţă într-⁠un destin istoric mai demn, de o demnitate după modelul celui care acum este primit în braţele Domnului „România a fost pentru zece zile Regat”, spunea cineva, imediat după moartea lui Mihai de ...

citește »

Luiza Barcan: Făt-⁠Frumos s-⁠a întors în rai. Cu tot cu ţară

Titlul sub care am reunit aceste câteva gânduri mi-⁠a venit în seara asta de prohod, când am văzut printre mulţimea de coroane, lumânări, fotografii şi icoane de pe gardul Palatului Regal desenul unui copil: un avion deasupra căruia era scris de mână: „Majestate, zbori în Rai!” „Ţara noastră e cea mai frumoasă ţară din lume, să nu uiţi asta!”, obişnuia ...

citește »

Vasile Bănescu în dialog cu Sorin Lavric. O distrugere a etosului european?

Creştinismul e asaltat în Europa, familia e asaltată în Europa. Valorile tari ale discursului public, care ar trebui să includă noţiunea de Dumnezeu, religie, creştinism, sunt puse sub semnul întrebării. Motivele nu sunt întotdeauna limpezi pentru oricine. Sfârşitul Germaniei? Vasile Bănescu: Bine v-⁠am regăsit, dragi telespectatori. O temă care ne reţine atenţia este aceea a unui fenomen legat de destrămarea ...

citește »

Dan Berindei: Ideea deplinei unităţi naţionale române

1866 rămâne un an de început al înaltului for academic românesc. Succesivele decrete şi ordonanţe din timpul Locotenenţei Domneşti şi a primelor luni de domnie a principelui Carol puseseră un temei de nezdruncinat Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă ...

citește »

Alexandru Surdu: Monumente pentru eroii culturii române

Noica, urmându-⁠l pe Mircea Vulcănescu, a obţinut rezultate deosebite în cercetarea „tainiţelor” limbii române. Este vorba, în primul rând, despre dovedirea posibilităţilor filosofice ale limbii române şi de exprimare a marilor concepţii filosofice greceşti, franceze şi germane Ne apropiem, cum se ştie, de sărbătoarea Marii Uniri, şi aşa cum s-⁠a spus aici, la desăvârşirea acesteia, la 1 Decembrie 1918 la ...

citește »

Victor Voicu: Intelectualii, puterea şi tehnologia: mari împliniri istorice şi mari aşteptări ale prezentului

Elita românească a reuşit, în cursul anului 1918, cea mai strălucită împlinire a visului românesc: România întregită, Marea Unire! Elita românească din Basarabia, Bucovina şi Transilvania a reuşit, în scurt timp, să ajungă la conceptul, devenit realitate, de la autonomia regională la decizia de unire cu România Aparent, sau poate real, modul în care a fost formulat acest titlu poate ...

citește »

Ioan-⁠Aurel POP: Fascinaţia Marii Uniri din 1918

Comunitatea internaţională a apreciat actul de voinţă naţională a românilor, formulat în anul 1918, şi a recunoscut realităţile decise de români. Atunci când a fost posibil, mai ales în Bucovina, dar şi în Basarabia şi Transilvania, minorităţile au fost întrebate, iar unii membri ai lor au şi susţinut apartenenţa la România Pe măsură ce ne apropiem de anul 2018, iubitorii ...

citește »

Răzvan Theodorescu: Confesiune, religie şi construcţie europeană

Era vorba de o inteligenţă inefabilă, situată dincolo de sufletul universal, care rămânea pentru gânditorul antic ceva impersonal şi abstract, în timp ce pentru creştinii primelor veacuri ea desemna ceva extrem de concret şi de personal De mai multă vreme mi-⁠am îndreptat atenţia spre locul pe care argumentul religios îl are în explicarea Europei de astăzi. O făceam în paralel ...

citește »

Mihaela Helmis în dialog cu Angelin Preljocaj. „Romeo şi Julieta – o poveste care tulbură”

Purtând amprenta originilor şi culturii sale albaneze, Angelin Preljocaj a ales să ancoreze povestea universală de dragoste într-⁠un regim totalitar dintr-⁠o ţară din Europa de Est. Foarte aproape de graniţa teatrului, evoluat în dans contemporan, graţiosul balet clasic şi-⁠a multiplicat spectaculos orizonturile. Publicăm, în continuare, un dialog relizat la Bucureşti cu celebrul coregraf fancez de origine albaneză Angelin Preljocaj. Spectacolul ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now