Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 4)

Clubul Ideea Europeană

Liviu Chiscop: Svetlana Paleologu Matta şi „o poveste fantasmatică”

Excelentul eseu al Svetlanei Matta reuşeşte să demonstreze existenţa în cultura română a unui fenomen Bacovia, de o originalitate totală: occidentalizarea în marginea Europei, pe care n-⁠o cunosc alte popoare vecine şi a cărui esenţă este contemporaneitatea naturală cu Occidentul, fără decalaj Dacă Vasile Alecsandri, cel dintâi mare scriitor ivit pe meleaguri băcăuane, în secolul al XIX-⁠lea, părăsea această lume ...

citește »

Salonul Internaţional de Carte de la Torino – Salone Internazionale del Libro 2018

Institutul Cultural Român, prin Centrul Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, a organizat, în perioada 10–14 mai 2018, pentru al zecelea an consecutiv, participarea României la cea mai importantă manifestare de profil din Italia, Salonul Internaţional de Carte de la Torino – Salone Internazionale del Libro 2018. Grafica standului României a evocat Centenarul Primului ...

citește »

Istoria Transilvaniei – Storia della Transilvania de Ioan-⁠Aurel Pop, Ioan Bolovan

Ce este şi ce a fost de fapt Transilvania şi cum se prezintă ea astăzi? Numele de Transilvania (cu o primă variantă Ultrasilvana), deşi, prin prisma rezonanţei sale latine, pare destul de exotic şi foarte vechi, nu datează din Antichitate, ci abia de la cumpăna dintre mileniile I şi II ale erei creştine şi înseamnă „peste pădure” sau „dincolo de ...

citește »

Mihaela Helmis în dialog cu Lia Maria Andreiţă: Arta tapiseriei

M-⁠am întors acolo cu gândul la satul copilăriei mele. Nu mai este acela, nici pomeneală! Nici tradiţii nu mai sunt. Singurul lucru care s-⁠a salvat în acest sat la ora asta este biserica. Ea avea nevoie de acoperiş. Şi strecurat aşa, într-⁠un proiect european, de părintele paroh, biserica a dobândit acest acoperiş şi resfinţirea ei. Dar în rest, satul nu ...

citește »

Cătălin Mosoia în dialog cu Gabriela Haja. Dicţionarul limbii române, din dragoste pentru cunoaştere şi limba română

Visul oricărui cercetător este să-⁠⁠şi vadă opera împlinită, dar la o astfel de operă participă generaţii. Aceeaşi istorie o au şi dicţionarele Academiilor din Franţa sau din Spania. În plus, o asemenea lucrare, odată încheiată, trebuie reluată şi actualizată periodic, fiindcă lexicul este în continuă schimbare. De pildă, Dicţionarul Academiei Franceze a ajuns la a noua ediţie, începută în 1986, ...

citește »

Eveniment în Ţara Sfântă: „Omul anului 2017” – „Cartea anului 2017”

ICR Tel Aviv împreună cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) şi Centrul Cultural Israeliano-Român (CCIR) a organizat o seară literară de înmânare a premiilor „OMUL ANULUI” – „CARTEA ANULUI 2017”, eveniment de premiere a scriitorilor israelieni de origine română. Evenimentul a avut loc în data de 22 martie, la sediul ICR Tel Aviv. Cu sprijinul ICR Tel Aviv, ...

citește »

Evenimente: Academicianul Dan Berindei, în galeria „Oameni, fapte, valori“, proiect special Romfilatelia

Evenimente ■ Academia Română Academicianul Dan Berindei, în galeria „Oameni, fapte, valori“, proiect special Romfilatelia „Munca, corectitudinea şi bunătatea au fost ţeluri ale vieţii mele.” – Acad. Dan Berindei Academia Română a găzduit ceremonia de lansare a întregului poştal cu timbru marcă fixă dedicat academicianului Dan Berindei, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie. Proiectul Romfilatelia intitulat „Oameni, fapte, valori“ ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Revoluţia stănesciană: „poetica rupturii”

Nichita Stănescu • 85 Magician, inventiv şi cogitativ, poetul „stănescizează” fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi (asimilate grabnic de urmaşi, îmbogăţindu-⁠şi recuzita), exerciţii de silogistică ş.a., realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii Provocând, sub flamura revizuirilor, o inflamată discuţie publică, binevenită într-⁠o cultură matură, vegheată de spirit critic (uneori, e drept, eşuând, cu aplomb ...

citește »

Nicolae Mareş: Glossa în limba polonă

O structură poetică atât de interesantă nu se întâlneşte în lirica poloneză, în sensul că versurile din prima strofă a poeziei devin, pe rând, concluzii la strofele care urmează Poezia Glossa a fost scrisă, potrivit concluziilor trase de Perpessicius, în perioada 1873-⁠1874, deci, în timpul studiilor berlineze ale poetului. A fost tradusă în polonă în anii ‘30 ai secolului al ...

citește »

Constantin Coroiu: Miron Costin, primul nostru mare clasic

Miron Costin • 385 Inaugurarea monumentului a avut loc la 30 septembrie 1888, în prezenţa a zece mii de participanţi, un record pentru acea epocă, între care membrii delegaţiilor de studenţi din Bucovina şi Polonia. La emoţionanta ceremonie au rostit discursuri Mihail Kogălniceanu, V.A.Urechia şi Vasile Pogor. Într-⁠un eseu intitulat „Limitele compromisului”, Eugen Simion face o distincţie netă între ceea ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now