Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 4)

Clubul Ideea Europeană

Nicolae Mareş: Glossa în limba polonă

O structură poetică atât de interesantă nu se întâlneşte în lirica poloneză, în sensul că versurile din prima strofă a poeziei devin, pe rând, concluzii la strofele care urmează Poezia Glossa a fost scrisă, potrivit concluziilor trase de Perpessicius, în perioada 1873-⁠1874, deci, în timpul studiilor berlineze ale poetului. A fost tradusă în polonă în anii ‘30 ai secolului al ...

citește »

Constantin Coroiu: Miron Costin, primul nostru mare clasic

Miron Costin • 385 Inaugurarea monumentului a avut loc la 30 septembrie 1888, în prezenţa a zece mii de participanţi, un record pentru acea epocă, între care membrii delegaţiilor de studenţi din Bucovina şi Polonia. La emoţionanta ceremonie au rostit discursuri Mihail Kogălniceanu, V.A.Urechia şi Vasile Pogor. Într-⁠un eseu intitulat „Limitele compromisului”, Eugen Simion face o distincţie netă între ceea ...

citește »

Boris Marian: Gala Galaction – 125 de ani de la naştere

Cineva l-⁠a numit pe Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pişculescu, n. 16 aprilie 1879, Dideşti, Teleorman – d. 8 martie 1961, Bucureşti) „un sionist creştin”. Este justificată această denumire, pentru că Galaction a fost mereu apropiat de evrei, de idealurile lor pentru făurirea unui cămin naţional, un adversar al xenofobiei. A fost scriitor, preot ortodox, profesor de teologie ...

citește »

Marco Lucchesi şi fascinaţia pentru cultura română

Preşedintele Academiei Braziliene de Litere, Marco Lucchesi, a fost distins de Institutul Cultural Român pentru excepţionala activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii. La eveniment au participat doamna Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, domnul Marco Lucchesi, preşedintele Academiei Braziliene de Litere, E.S. dl Ambasador Eduardo Augusto Ibiapina de Seixas, Ambasador al Republicii Federative a Braziliei în România, domnul Cristian ...

citește »

Marco Lucchesi: „Limba română m-⁠a fermecat cu parfumul adierii sale”

Aici mă regăsesc, dragi prieteni, fără apărare. Fiindcă româna e o limbă care arde, precum versurile lui Ovidiu, un semiton deasupra latinei: în lejeritatea metafoniilor, în accentele ce acoperă precum căciulile vocalele spre a le proteja de roua limbajului, în rădăcinile de iotacisme şi de rotacisme ce se răspândesc pe terenul latin cu tuberculii şi rizomii săi, în cantitatea rodnică ...

citește »

Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918

Patriarhul României, Preşedintele ţării şi Preşedintele Academiei Române, academicieni, profesori, clerici şi alte personalităţi au participat la sesiunea de comunicări ştiinţifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, ce a avut loc în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, locul în care a avut loc Adunarea electivă a Ţării Româneşti, sub preşedinţia Mitropolitului Nifon în data ...

citește »

Ioan Aurel Pop: Unirea de la 1859 şi românii din Transilvania

La 1859, intelectualitatea şi poporul au mers – ca şi la 1848-⁠1849, în mare măsură – împreună, „mână cu mână” (cum scria Alecsandri), creând acea concertare de care orice popor are nevoie spre a fi naţiune. Iar românii, atunci când s-⁠a împlinit sorocul, au ştiut să fie o naţiune. Aceasta trebuie să o ştie neapărat românii de astăzi, ca să ...

citește »

Victor Voicu: Elita românească şi Unirea Principatelor Române

Intelectualitatea românească, elitele româneşti – politicieni, oameni de litere, militari sau slujitori ai bisericii – au avut, istoric vorbind, ocazia, valorificată strălucit, să marcheze momente de luciditate, clarviziune, ataşament, sacrificiu şi înalt patriotism faţă de credinţa şi speranţa în viitorul românilor, edificarea şi consolidarea naţiunii române şi a statului naţional român. Luptele pentru expansiune a imperiilor învecinate Principatelor Române, definite ...

citește »

Eugen Simion: Despre „mesianicii pozitivi”, care au făcut Unirea din 1859 şi au pus bazele României Moderne

O alianţă oximoronică Preafericite Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor academicieni, înalte şi cinstite feţe bisericeşti, domnilor şi doamnelor, fiind ultimul orator, am avantaje şi dezavantaje. Dezavantajul este că ce voiam să spun aproape că s-⁠a spus în totalitate. Avantajul este că trebuie să inventez altceva, cât mai scurt, pentru că şi dumneavoastră aţi obosit după ...

citește »

Alexandru Surdu: Semnificaţia pentadică a morţii în Balada Mioriţa

Un fel de coincidentia oppositorum între real şi imaginar, între cosmic şi teluric, pe care cântăreţul popular o face cu repetarea aceloraşi versuri şi finalul acela apoteotico-⁠funebru: „Şi stele făclii”, adică stele ale Cerului nemuritor şi făclii ale morţii Încercarea de a scrie despre ceva care s-⁠a bucurat de un interes deosebit aproape două secole, cum este cazul baladei Mioriţa, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now