Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 17)

Clubul Ideea Europeană

Elena Solunca în dialog cu Irinel Popescu: „Nu trebuie reinventată roata”

Dezvoltarea şcolii medicale în România ar trebui să folosească aceleaşi metode pe care le-⁠au folosit cei care au întemeiat-⁠o în sec. XIX când, întorşi de la Paris, au căutat să facă la Bucureşti, ceea ce văzuseră acolo. Elena Solunca: În urmă cu 15 ani aţi făcut prima operaţie de transplant hepatic din România. Acum sunteţi considerat ctitor de şcoală ştiinţifică ...

citește »

Emilian Galaicu Păun: „Viaţă mai multă”

In memoriam Alexandru Vlad Textul mă răvăşise, şi i-⁠am scris pe e-⁠mail câteva cuvinte în acest sens. Ce credeţi că mi-⁠a răspuns a doua zi Sandu? Două rânduri, plus semnătura. O frază ca un fir de metal, autentificând opera unuia dintre cei mai importanţi prozatori români contemporani, Alexandru Vlad (1950-2015): „În viaţă omul priveşte nu înainte, ci încotro e viaţă ...

citește »

„Misterele cărţilor mari rămân între pagini”

Ana Barton în dialog cu Nicolae Breban „Misterele cărţilor mari rămân între pagini” Ne-⁠am întâlnit la Cluj-⁠Napoca, după vreo 18 ani. L-⁠am regăsit cu uimire şi mare bucurie pe acelaşi Nicolae Breban pe care-⁠l ştiu de la începutul anilor ’90: monumental, abrupt şi categoric. Şi, bineînţeles, absolut fermecător în a sa deja celebră francheţe, aceea care îl face, pentru unii, ...

citește »

Elena Solunca: Premiile Academiei Române

■ Academia Română ■ Ştiri ■ Evenimente ■ Cărţi Într-⁠un fel, se poate spune că premiile Academiei Române au precedat înfiinţarea prestigioasei instituţii. Astfel, în 1863, Al. Ioan Cuza dăruia, din listă civilă, suma de 5600 de galbeni, din care 1000 erau destinaţi unui premiu „pentru cel mai bun uvragiu ştiinţific scris în limba română asupra unei propuneri date de ...

citește »

Un mare noroc pentru cei ca mine, născuţi în zodia jocului

Elena Solunca-Moise în dialog cu Gheorghe Păun Elena Solunca-⁠Moise: Spunea poetul „Cerul deasupra îl schimbi, nu sufletul marea trecând-⁠o”. Sunteţi ambasadorul ştiinţei româneşti, aţi fost mai peste tot în lume, dar satul de unde aţi plecat vă e mereu în suflet. O mărturisiţi, în felul Dvs., şi în volumul de „Memorii premature. Privind peste umăr”. Ce importanţă are pentru Dvs. ...

citește »

Magistrul

Mă întreb dacă în absenţa acelor concesii ar fi fost posibilă opera, care – în esenţă – rămâne neatinsă de zgura acestora? Mă întreb dacă – odată cu dezvăluirile făcute de Gabriel Andreescu – imaginea lui Nicolae Balotă a fost compromisă irevocabil de adevărul descoperit în arhivele securităţii? Spectrul, imaginea celulelor de detenţie din închisorile Gherla, Făgăraş, Piteşti şi Dej ...

citește »

China în cultura de azi

Evoluţia actuală a Chinei După 1978, China s-⁠a dezvoltat în lărgime şi intensitate într-⁠o asemenea măsură, încât a urcat pe primele locuri ale scenei mondiale. Nu întâmplător, după preluarea mandatului la Departamentul de Stat, Hillary Clinton a făcut prima vizită în China şi a exprimat evaluarea de cotitură: „Împreună, SUA şi China pot soluţiona criza din lume”. Iar preşedintele de ...

citește »

Eveniment: Festivalul Internaţional de Poezie Qinghai ● 2014

Eveniment: Festivalul Internaţional de Poezie Qinghai ● 2014 Iosif Brodski vorbea despre poezie ca despre o şcoală a sentimentului. Cred că poezia este şi va rămâne o şcoală de recucerire, de reumanizare a umanităţii. Poate, s-⁠a ajuns în punctul critic în care se impune nietzscheana revoluţionare a omului din om, ca să folosesc o expresie dragă lui Fiodor Mihailovici Dostoievski. ...

citește »

Carmen Andrei: Viziunea critică a lui Nicolae Balotă

■ Editura Academiei Române ● Noutăţi editoriale ● Ştiri ● Evenimente ■ Semnal editorial Cel pe care în prezent mulţi nu se sfiesc să-⁠l considere ultimul homo universalis al culturii române, statut ce şi-⁠l pregătise conştient, cu asiduitate încă din tinereţe şi pe care îl onorează astăzi prin întreaga sa operă, începea, la patruzeci de ani, o prolifică şi semnificativă ...

citește »

Inedit: Nicolae Balotă. În castelul Veturiei (II)

Unul dintre marcanţii lideri ai grupului de la Sibiu, care în ultimii ani ai războiului au trimis un manifest criticului Eugen Lovinescu – Ştefan Aug. Doinaş, Ion Negoiţescu şi mezinul lor, Nicolae Balotă, care a îndurat, ca şi cei doi prieteni şi colegi, ani grei de puşcărie stalinistă. Unul dintre rarii erudiţi ai literaturii române postbelice, autor al unor numeroase ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now