Contemporanul » Românii de pretutindeni » S-⁠au întâlnit trei titani

S-⁠au întâlnit trei titani

Corespondenţă din China – Romane pe-⁠un picior

Institutul Cultural Român de la Beijing şi Centrul de studii pentru Europa centrală şi de răsărit, prin persoana eruditului profesor Ding Chao, au editat cartea Eminescu, Poezii, în română şi chineză, culegând cele mai reuşite 50 de transpuneri în limba poeţilor Li Bai şi Du Fu, aparţinând remarcabililor cărturari Ge Baoquan, Xu Wende, Li Ninglai, Feng Zhicheng.

Se cunoşteau cu siguranţă. Acolo în Rai, Eminescu trebuie să fi participat la vreo reuniune literară împreună cu Li Bai şi Du Fu. Dar acum, în China, la Târgul internaţional de carte de la Beijing, 22 – 26 august 2018 şi imediat după aceea, printr-⁠un salt spre apus, până în Oraşul Ape Cereşti Tianshui, spiritele lor s-⁠au regăsit cu siguranţă. Mihai Eminescu s-⁠a născut în 1850 şi a decedat în iunie 1889. Poet, prozator, ziarist cu nerv justiţiar, cu o cultură enciclopedică şi o operă de neegalat, poetul nepereche după George Călinescu. Li Bai, 701 – 762, cunoscut la noi drept Li Taipe, printr-⁠o culegere întocmită de Eusebiu Camilar, prin numele de cărturar, pentru că un intelectual avea mai multe nume: numele său ales de părinţi, nume cărturăresc sau de curtoazie, stabilit de fiecare, nume de renume, nume literar, dat de alţii, nume postum etc., este socotit poate singurul poet de geniu al Chinei, un romantic, neîntrecut în mânuirea limbii şi a formelor prozodice clasice. A scris peste o mie de poeme. Du Fu, 712 – 770, cu nume de cărturar Zimei, din neam aristocratic, a fost un erudit. Socotit cel mai mare poet al Chinei, a preamărit natura, se zice că după poemele sale s-⁠au pictat tablouri care întrec în frumuseţe realitatea. A scris despre viaţa social-⁠politică din vremea sa, cu profunde accente critice privind injustiţia şi opulenţa curţilor mandarinale.
Institutul Cultural Român de la Beijing şi Centrul de studii pentru Europa centrală şi de răsărit, prin persoana eruditului profesor Ding Chao, au editat cartea Eminescu, Poezii, în română şi chineză, culegând cele mai reuşite 50 de transpuneri în limba poeţilor Li Bai şi Du Fu, aparţinând remarcabililor cărturari Ge Baoquan, Xu Wende, Li Ninglai, Feng Zhicheng.

Poemul „În memoria lui Eminescu” de Jidi Majia, vicepreşedinte al Uniunii scriitorilor chinezi, o intoducere lirică în universul eminescian, ţine loc de prefaţă. Eu am scris câteva rânduri în întâmpinare, încheind astfel: „Poezia eminesciană ne exprimă cel mai bine pe noi, românii, şi se cuvine să fie editată an după an pretutindeni în lume, de vreme ce Dumnezeu i-⁠a insuflat lui darul să ne vadă sufletul – Geo Bogza, Despre cum a venit pe lume Eminescu.”

Constanţa Abălaşei-⁠Donosă semnează grafica, iar profesorul universitar Ding Chao publică un studiu consistent „Spiritul mitic al poeziei naţionale româneşti şi opera inegalabilă a lui Mihai Eminescu – mai aproape de marele poet român”.

„Românii”, scrie prof. Ding, „popor format prin amestecul romanilor cu geto-⁠dacii, s-⁠au perpetuat din generaţie în generaţie în spaţiul carpato-⁠daubiano-⁠pontic şi şi-⁠au creat o istorie îndelungată şi tradiţii culturale naţionale originale. Ei sunt un popor iubitor de viaţă, aspirând către frumos şi libertate. Convieţuirea milenară şi armonioasă cu natura le-⁠a dăruit românilor o vocaţie şi o atracţie aparte pentru poezie, aşa cum spune acea veche şi proverbială remarcă – românul s-⁠a născut poet”.

„De la primele cântece populare şi legende care s-⁠au transmis pe cale orală până la apariţia textelor scrise în limba română la începutul secolului al XVI-⁠lea, de la poeţii Văcăreşti din secolul al XVIII-⁠lea până la concurenţa diverselor curente moderniste din secolul al XX-⁠lea, poezia română a cunoscut o evoluiţie continuă, prosperă şi plină de vigoare. Dintre toţi poeţii cunoscuţi, numele cel mai strălucitor rămâne acela al lui Mihai Eminescu. Locul şi importanţa lui sunt asemenea lui Dante în literatura italiană, Shakespeare în literatura engleză, Goethe din lumea limbii germane. Eminescu este simbolul culturii româneşti.”

La Târgul de carte din Beijing, Profesorul a prezentat cu tact şi siguranţă, aşa cum ne-⁠a obişnuit, cartea, evidenţiind editarea în parteneriat de către ICR Beijing şi instituţiile chineze, pentru a vorbi apoi cu pasiune în glas despre Eminescu, viaţa şi opera. Visul său este să realizeze cândva el însuşi o versiune în limba chineză.
Festivalul de poezie Li Bai şi Tu Fu din Tianshui, a început imediat ce s-⁠au închis porţile impresionantului Târg de carte de la Beijing şi s-⁠a încheiat pe 4 septembrie 2015, festival benefic pentru noi. La dezbateri, la şedinţele de recitare de poezie, ne-⁠am întrecut cu poeţi chinezi, versurile clasice eminesciene au răsunat în limba română impunător, conţinutul i-⁠a fermecat pe cei prezenţi. A fost o nouă lansare a cărţii, în cadrul acestui festivalul de poezie, printre liceeni. Am prezentat cartea, m-⁠am adresat tinerilor, îndemnându-⁠i să studieze limba română şi să editeze ei, peste ani, versiuni demne de secolul XXI. Primesc aplauze, semn că idea a prins!

Ziaristul Wang Xiaoxin a relatat pe larg întâmplările literare, în revista Zhongguo Shige Gang. După ce a transcris în întregime poezia Somnoroase păsărele, a urmat: „Pe 3 septembrie, la liceul Yifu, după un moment de respiro, un prieten străin, cu chip apusean, nasul mare şi ochii larg deschişi asupra lumii, a atras atenţia audienţei. Era Directorul Institutului Cultural Român de la Beijing. El a urcat pe scenă şi într-⁠o chineză fluentă a salutat publicul, apoi a invitat-⁠o pe frumoasa Doamnă Director adjunct de la ziarul local să i se alăture, recitând împreună, în limbile română şi chineză, poezii scrise în secolul al XIX-⁠lea de Mihai Eminescu. Profesorii şi elevii prezenţi în sală au fost electrizaţi de vraja peziilor eminesciene. Eminescu în România este aşişderea lui Li Bai în China. Temele sale poetice sunt atotcuprinzătoare, de la natură la iubire, de la istorie la critica socială, nimic nu este lăsat pe-⁠afară.”

Schimbul de idei între cei trei nemaipomeniţi poeţi rămâne ascuns, traitorilor în luma prafului. De ce l-⁠aş deconspira?

Constatin Lupeanu

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Constantin Lupeanu

constantin.lupeanu@contemporanul.ro'
Constantin Lupeanu –  scriitor, traducător, sinolog și diplomat din România. Născut în data de 4 august 1941 în com. Murgași, Dolj. Este un scriitor, traducător, sinolog și diplomat din România. A studiat la școala generală în comuna Murgași din județul [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now