România 100

Corespondenţă din China
Romane pe‑un picior

În România a nins cu repetiţie la sfârşitul anului 2018. Ne‑a spălat de păcate înaltul cer, cu milioane de sute de stele albe de zăpadă, pentru a veşnici unitatea pământului strămoşesc şi a da consistenţă rugii strângerii laolaltă a tuturor dacilor care ne privesc pe deasupra zidurilor nevăzute ale lăcomiei şi nemerniciei barbare omeneşti.

La trei ani şi câteva luni de la înfiinţare, Institutul Cultural Român de la Beijing, China, însumează vreo 300 şi ceva de evenimente artistice şi a încheiat Anul Marii Uniri prin activităţi, pe care, dacă le‑am numi de valoare, n‑am reuşi să transmitem întregul conţinut edificator, pilduitor, grăitor în faţa prietenilor chinezi. De‑ar fi numai cartea „Istoria Românilor” de acad.prof. Ioan-Aurel Pop, prima traducere în limba chineză a unei istorii a românilor, şi ar fi prilej de admiraţie. De‑ar fi numai recitarea în limba chineză de către actori chinezi a unei piese dedicate Marii Uniri, „Prima zi a ultimei luni” de Ilie Cristescu – oare câte piese cu această nobilă tematică s‑au jucat anul acesta în ţară şi în străinătate? ICR Beijing a descoperit această piesă de teatru, prin căutări asidue. De‑ar fi numai concertele dedicate şi ele Centenarului românesc, care s‑au ţinut pe tot parcursul anului în Beijing şi în alte localităţi ale Chinei.

Numai că noi povestim aici despre două luni de vis, noiembrie şi decembrie 2018, când în China s‑au petrecut lucruri incredibile întru cinstirea momentului „România 100”, începând cu Expoziţia intinerantă Corneliu Baba, cu 60 de lucrări selectate din 17 muzee româneşti şi din colecţii particulare. La vernisajul din 16 noiembrie (Centrul de artă Quan Shanshi, Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang) au participat o mie de oameni. Pelerinaj real mai apoi, câte 300 – 500 de persoane pe zi, artişti plastici, elevi şi studenţi, profesori de desen, veniţi să vadă, să cunoască, să înveţe. Să notăm aici că în lipsa eforturilor fără egal ale maestrului chinez Quan Shanshi, ale românilor Ioana Ciocan, vicepreşedinte al UAP, şi Bella Dan Krizbai, vicepreşedinte al ICR, nu s‑ar fi petrecut acest fără precedent succes artistic, această promovare a artei româneşti în China. În ianuarie, expoziţia îşi închide porţile în oraşul Hangzhou, supranumit Paradisul pe pământ, iar pe 22 ianuarie 2019 se deschide la Nanchang, capitala provinciei Jiangxi, apoi îşi urmează itinerariul gândit astfel încât China de nord şi de sud să fim cunoscuţi la: Shanghai, Ningbo, Handan, Beijing, pe parcursul unui an de zile.

O expoziţie neconvenţională este „România văzută prin ochii unui pictor chinez”, deschisă la institut pe 27 noiembrie 2018 şi dedicată deopotrivă Zilei Naţionale şi Centenarului Marii Uniri. Expoziţia va putea fi vizitată până după 15 ianuarie 2019, Ziua Eminescu, Ziua Culturii României. Remarcabil este că în aceeaşi zi s‑a ţinut şi un Simpozion academic dedicat unităţii românilor, în cadrul căruia au fost evocate evenimentele anului 1918, s‑au explicat cauzele şi semnificaţiile şi s‑a trecut în revistă evoluţia statului naţional unitar român, valoarea celebrării pe parcursul întregului an 2018 a împlinirii unui veac de la orele astrale ale României, pregătite atât de măreţ în atelierul tainic al lui Dumnezeu (Goethe).

Pe 2 decembrie, la Zhuhai şi la Macao, în sudul Chinei, s‑a deschis Festivalul fotografiei româneşti, parteneriat între institutul nostru, Asociaţia EuroFotoArt din Oradea, al cărei preşedinte este renumitul artist fotograf Ştefan Toth, şi Asociaţia artiştilor fotografi din Zhuhai, condusă de dl. Chen Weilu, al treilea festival, dedicat anul acesta Marii Uniri. Prietenii chinezi au însoţit foto‑expoziţia cu un album, reunind cele mai frumoase fotografii româneşti, pagini, o mie de exemplare, distribuit gratuit vizitatorilor. De reţinut un Memo al prieteniei şi înţelegerii, pentru organizarea reciprocă, în 2019, de festivaluri fotografice similare, de zilele naţionale ale celor două ţări, în capitale şi în alte cinci oraşe.

Şi iată că pentru câteva zile, la încheierea calendaristică a Centenarului şi în ajun de Crăciun, muzicianul care i‑a dedicat un Concert bunului Dumnezeu şi care în China este văzut drept Zeul mondial al naiului, Zeul Pan reîntrupat, românul Gheorghe Zamfir, a venit în oraşul Xian pentru a concerta, pentru a preda şi a‑i instrui în subtilităţile instrumentului muzical pe nenumăraţii săi admiratori, profesori de nai, veniţi din toată China, de la sud la nord şi de la est la vest. Pe scenă, recitalul a fost un triumf fără egal! El nu cântă la nai. El recrează de fiecare dată melodiile respective, le oferă în manieră unică fiecărui public în parte, izvorăsc din el ca din matca originară. Câte milioane de oameni de pe planetă au devenit români, ascultându‑l. Maestrul Zamfir a povestit la nai miracolul Centenarului, a reprezentat România 100, el, în mod sigur cel mai vestit dintre românii în viaţă. Zamfir este un uriaş comparabil cu Brâncuşi, cu Eminescu, cu Cantemir, cu Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, într‑atât opera sa şi strădaniile sale pentru România sunt de necuprins în cuvinte. „Este autorul a peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental şi simfonic, a vândut peste 750 milioane de discuri pe toată planeta, are peste 200 albume înregistrate, 120 discuri de aur şi de platină şi nenumărate distincţii şi onoruri la nivel mondial.”

Zamfir, 赞菲尔Zan Fei Er în trascripţie chineză, este nu numai profesor, muzician de geniu, ci un artist complet şi complex, pe măsura titanilor renaşterii, compozitor cu har şi inovatorul naiului strămoşesc. El este poet şi scriitor. El este pictor, artist plastic de geniu, în tablourile căruia culorile luminoase ne conduc mai aproape de cer.
Alături i‑au fost prietenii români Raluca Pătuleanu şi Ionuţ Preda, profesorul chinez Gao Chunhua şi alţii.

Conservatorul de muzică din Xian, capitala provinciei Shaanxi, a introdus o clasă de nai pentru studenţii săi, iar în luna iunie anul acesta a fost înfiinţată o Academie internaţională de nai, condusă de virtuosul Gao Chunhua. Prin poziţia de Director al Institutului Cultural Român din China, subsemnatului i s‑a oferit poziţia de Director onorific. Important este că Academia se bizuie pe susţinerea de către marii maeştri români ai naiului, cu care se va întreţine o relaţie strânsă şi de durată. Academia ar trebui să se numească Zamfir!
În efervescenţa generată de ceea ce numim România 100, am încheiat anul 2018 şi am întâmpinat naşterea Domnului nostru Iisus Hristos cu prestigioasa prezenţă a marelui maestru care se numeşte, Dumnezeieşte de simplu, Zamfir.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Constantin Lupeanu

Constantin Lupeanu –  scriitor, traducător, sinolog și diplomat din România. Născut în data de 4 august 1941 în com. Murgași, Dolj. Este un scriitor, traducător, sinolog și diplomat din România. A studiat la școala generală în comuna Murgași din județul [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now