Anul acesta se împlinesc 51 de ani de când, la 17 august 1969, reprezentarea diplomatică dintre România şi Israel a fost ridicată la rang de Ambasadă.
România a recunoscut Statul Israel şi a stabilit relaţii diplomatice cu acesta încă de la data de 11 iunie 1948, anul înfiinţării Statului. Deschiderea de oficii diplomatice (legaţii), conduse de miniştri plenipotenţiari, a avut loc în acelaşi an. Prim-ministrul plenipotenţiar israelian acreditat la Bucureşti a fost pictorul Reuven Rubin, originar din România. Deschiderea ambasadelor în anul 1969 a atras reacţii temporare de protest din partea unor state arabe, dar pentru scurtă vreme. Cel dintâi ambasador al Israelului la Bucureşti a fost Rafael Ben Şalom, iar primul ambasador al României în Israel a fost ministrul plenipotenţiar Valeriu Georgescu.
Fostul dictator, Nicolae Ceauşescu, s‑a implicat apoi personal în negocierile israeliano‑egiptene, care aveau să ducă la acordurile de pace semnate la Camp David în septembrie 1978. România a jucat un rol deosebit în moderarea dialogului dintre Israel şi statele arabe în special în anii ’70. De cealaltă parte, în 1975, Israelul a susţinut obţinerea de către România a „clauzei naţiunii celei mai favorizate” din partea SUA.
Nu totul a fost lapte şi miere între cele două ţări în acest interval de timp. Probabil că una dintre „petele negre” asupra acestor relaţii strânse dintre cele două state a fost „afacerea răscumpărării evreilor din România”, fapt devenit public abia după căderea „Cortinei de Fier”. Lucrarea publicată de actualul ambasador al României în Israel, ES Radu Ioanid, „Răscumpărarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România şi Israel” (editura Polirom, 2005), este un reper al relaţiilor româno‑israeliene din acea perioadă.
Perioada post‑decembristă. După aceste suişuri şi coborâşuri, din 1989, odată cu Revoluţia din România, raporturile româno‑israeliene cunosc o curbă ascendentă care duc la consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări şi la o amplă deschidere şi la o colaborare fără precedent.
Acţiunile politico‑diplomatice ale României şi ale Israelului au vizat consolidarea raporturilor cu principalii parteneri din zonă, dezvoltarea relaţiilor economice şi politice astfel că, în anul 1990, oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti au susţinut deschis că „în orientarea politică a României se menţine principiul unor relaţii privilegiate cu Israelul”. De notat că Israelul a fost printre primele state din lume care au recunoscut noua democraţie românească, iar în septembrie 1991 a avut loc prima vizită a unui şef de Stat român în Israel, vizită efectuată de preşedintele Ion Iliescu, la invitaţia preşedintelui Haim Herzog. Evenimentul a reprezentat, totodată, prima vizită oficială a unui şef de Stat din Europa de Est în Statul Israel.
Astăzi cele două ţări colaborează ca vechi prieteni; ambasada Israelului la Bucureşti este condusă de ES David Saranga, un fin cunoscător al României şi un diplomat de excepţie, iar Ambasada română de la Tel Aviv este condusă de ES Radu Ioanid, istoric şi filosof, un vechi luptător pentru combaterea antisemitismului şi a xenofobiei, dar şi un susţinător al bunelor relaţii dintre cele două ţări.
Comunitatea israelienilor originari din România. Dar nu numai oficialii şi diplomaţii au contribuit la întărirea relaţiilor dintre cele două ţări. În România a existat o populaţie evreiască numeroasă, din care o mare parte a emigrat în Israel, patria tuturor evreilor. Aceştia nu şi‑au uitat ţara mamă. Israelienii originari din România au fost întotdeauna o comunitate puternică şi au acţionat pe toate planurile pentru relaţii cât mai calde între cele două ţări, ridicând adevărate poduri de prietenie şi colaborare.
În anul 2019, cu ocazia acceptării de către Preşedintele României, ES Klaus Iohannis, a distincţiei „Premiul Omul Păcii – Şalom România” oferită de Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, şeful statului român a subliniat: „Comunitatea s‑a remarcat prin păstrarea legăturilor spirituale puternice cu România, prin ataşamentul pentru valorile culturale româneşti, dar şi prin contribuţia recunoscută pe care o are în societatea israeliană”.
Astăzi, când omenirea trăieşte cu frica şi incertitudinea provocate de Coronavirus, Statul Israel a transmis României, prin ambasadorul David Saranga, un mesaj emoţionant: „Israelul este dispus să împărtăşească toată experienţa şi tehnologiile cu România, în contextul pandemiei COVID‑19”.
O prietenie adevărată!
Dragoş Nelersa
