Contemporanul » Românii de pretutindeni » Corespondenţă din China: Cui îi este frică de strămoşi?

Corespondenţă din China: Cui îi este frică de strămoşi?

Eu văd un Seminar roman‑chinez de ţinută internaţională desfăşurat alternativ în cele două ţări, întins pe câţiva zeci de ani, agrementat cu săpături arheologice ş.a.m.d., care va ajunge să rescrie începuturile civilizaţiei lumii şi legăturile străvechi dintre România, Europa şi China

Cui îi este frică de strămoşi? Şi de ce? Ar trebui să ne întrebăm cu toţii şi se cuvine ca mai cu seamă istoricii şi lingviştii români să se uite în oglindă şi să‑şi răspundă cu acribia acesteia. Nu nouă trebuie să ne mărturisească. Istoricul Gheorghe Brătianu scria că poporul român este o enigmă şi un miracol istoric. Noi credem că istoria se scrie nu numai pe bază de documente scrise, ci şi cu hărnicia, cu iscusinţa minţii, coroborând graiul negrăit al vaselor, al altor artefacte deshumate de la o jumătate de metru, de la un metru adâncime, cu legendele, cu miturile care poartă adevărul de care avem nevoie. China declară o vechime de 5 000 de ani de istorie şi cultură, pornind de la Cultura Yangshao, varianta chinezească a Culturii Cucuteni.

Profesorul de istorie Mihail Kogălniceanu avertiza că romano‑mania latiniştilor va atrage asupra noastră deriziunea străinilor, ceea ce este de tot evident în zilele noastre. Sunt cărţi semnate de Neibuhr Berthold‑Georg, Theodor Mommsen şi atâţia alţii care nouă nu ne spun nimic.

Deocamdată Cucuteni. Ce este Cucuteni? Un sat presărat pe coasta unui deal şi un simbol al lumii noastre străvechi. Eu am organizat, în luna mai 2017, în sălile Institutului Cultural Român de la Beijing – prima Expoziţie din istorie „Cucuteni – Yangshao”. Expoziţia a fost alcătuită din 9 planşe şi 18 obiecte aparţinând culturii Cucuteni şi 20 de planşe şi 16 obiecte aparţinând culturii Yangshao.

Expoziţia s‑a bucurat de succes, a incitat un interes fără egal. Exponatele Cucuteni (planşe, fotografii, hărţi, lucrări ceramice) au fost apoi plimbate în mai multe locuri din China. Recent, în noiembrie şi decembrie 2018 s‑au aflat la Majiayao (o altă cultură similară, mai târzie decât Yangshao) şi în capitala provinciei Gansu.

Expoziţia s‑a numit: „Cultura Cucuteni – Cultura Yangshao, întâmplare sau destin comun?”

Eram student al Universităţii Bucureşti când la orele de istorie a Chinei am auzit pentru întâia oară de aceste două civilizaţii de la început de lume. Pasionat de istoria lumii, profesorul român ne‑a vorbit de asemănările năucitoare între această cultură străveche a Chinei şi Cultura Cucuteni din România, ambele situându‑se între mileniile cinci şi trei î.Hr.

Acum, la începutul unui nou secol de viaţă pământeană, am chemat la o masă a adevărului istorici şi arheologi români şi chinezi. Există mai multe dovezi privind asemănarea până la identitate: stilul de viaţă; organizarea localităţilor şi locuinţelor; obiecte de cult; manufactura şi mai cu seamă ceramica de forme asemănătoare, de aceleaşi culori şi simboluri; schimburi comerciale – cereale şi altele.
Eu nu înţeleg cum pot unii să rămână reci în faţa unei evidenţe miraculoase: simbolul yin‑yang, socotit de lumea întreagă tipic chinez, exista în România la Cucuteni, dar şi mai înainte pe teritoriul României, la Turdaş, acum şapte milenii! Se va găsi un om de ispravă care să scrie o carte numai despre aceasta şi să revendice partenitatea? Poate o va face un autodidact. Măcar pentru a invita oamenii de ştiinţă ai lumii la dezbateri academice!

Nu cumva, în urmă cu milenii, în România de astăzi fiinţa un trib mare cât un imperiu, iar noi, românii şi chinezii, suntem deopotrivă urmaşii? Tribul s‑a scindat, oamenii au migrat şi spre apus şi spre răsărit.

Carateristica românilor de a fi dezuniţi este o dovadă cât se poate de limpede că acei oameni sunt strămoşii noştri! Cei care au luat‑o spre vest au populat Europa. Cei plecaţi spre est au format colonii în drumul lor şi s‑au oprit poate în China, în localităţile numite astăzi Yangshao, Qijia, Majiayao. Mai mult, îmbrăcămintea unor minorităţi din sudul Chinei, şi în primul rând minoritatea Miao, minoritatea Zhuang, minoritatea Yi, aduce izbitor cu cea din zonele noastre de munte, iar mai recent se vorbeşte de un grup din Taiwan care se consideră coborâtor din geţi.

Din partea română, la vernisajul expoziţiei au participat doamna Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” din Iaşi (Domnia Sa ne‑a pus la dispoziţie cu mărinimie exponatele care îi uimesc atâta pe localnici), şi doamna Cornelia Magda Lazarovici, cercetător în cadrul Institutului de Arheologie Iaşi. Din partea Chinei au luat cuvântul domnul Li Xinwei, cercetător la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale din China, doamna Wang Weilin, de la Muzeul de Istorie al Provinciei Shaanxi, domnul Wang Chuang, pictor şi scriitor, venit special din oraşul Zhenjiang din sudul Chinei, ca şi un grup de cinci profesori de la Universitatea din oraşul Baoding.

Simpozionul s‑a numit „Două mari civilizaţii ale lumii preistorice”. Au prezentat dizertaţii cei doi specialişti români numiţi mai sus, pe tema: „Cultura Cucuteni. Stadiul cercetărilor şi reflectarea culturii Cucuteni în expoziţii internaţionale”. Din partea gazdelor au luat cuvântul profesorul Li Xinwei, cercetător la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale din China, domnul Li Shuicheng, profesor la Universitatea Beijing, domnul Han Jianye, profesor la Universitatea Renmin, şi domnul Wang Weilin, director adjunct al Muzeului de Istorie al provinciei Shaanxi, tratând din diferite unghiuri tema reuniunii.

În 2018, o delegaţie a Institutului chinez de arheologie a fost la Iaşi, la Cucuteni. S‑a ales un loc unde arheologii chinezi să facă ei înşişi săpături, pe banii Chinei! Anul acesta, în iulie, vor începe lucrările. Este un început bun, aş zice.

Eu văd un Seminar roman‑chinez de ţinută internaţională desfăşurat alternativ în cele două ţări, întins pe câţiva zeci de ani, agrementat cu săpături arheologice ş.a.m.d., care va ajunge să rescrie începuturile civilizaţiei lumii şi legăturile străvechi dintre România, Europa şi China.

Constantin Lupeanu
Beijing, ianuarie 2019

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Constantin Lupeanu

Constantin Lupeanu –  scriitor, traducător, sinolog și diplomat din România. Născut în data de 4 august 1941 în com. Murgași, Dolj. Este un scriitor, traducător, sinolog și diplomat din România. A studiat la școala generală în comuna Murgași din județul [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now