Contemporanul » Polemice (pagina 21)

Polemice

Subterana mea

Povestea subteranei Ce sunt eu? De unde vin? Încotro mă îndrept? Cele trei întrebări ce alcătuiesc titlul uneia dintre capodoperele prietenului lui Van Gogh dau nu puţin de furcă şi, în ciuda căutărilor şi a zbuciumului, se înscriu parcă definitiv printre problemele ultimative de importanţă universală (ar spune Ivan Karamazov), cărora nu le dai de capăt aşa cum nu vezi ...

citește »

Shakespeare, Andrei Pleşu & Co…

Rondul de zi Voltaire îl dispreţuia pe Shakespeare, însă era dreptul lui s-⁠o facă. E adevărat: nici Mihai Gâdea, nici Mugur Ciuvică, Adrian Ursu sau Radu Tudor nu sunt Voltaire. Dar nici Andrei Pleşu nu e Shakespeare… Banii n-⁠aduc calitatea Unanimitatea celor care au deschis în viaţa lor ca o pradă un număr de cărţi mai mare decât suma degetelor ...

citește »

„Boierii nu se plâng”

Radu Greceanu: „Bucureştii în care m-⁠am născut, Bucureştii în care mi-⁠am trăit tinereţea, în cetatea Arhivelor Statului, vorbeau sufletului. Dar când m-⁠am întors de pe front, din prizonierat, oraşul nu mai era acelaşi. Şi de atunci s-⁠a schimbat mereu. Am împlinit 97 de ani. Am văzut multe, am trăit atâtea. Mă întreb: va mai vorbi vreodată oraşul acesta sufletului?” Într-⁠un ...

citește »

Greşeli ale CNSAS care au făcut victime. Cazul Ştefan Aug. Doinaş

Inocularea ilegitimă a ideii că unele persoane sunt informatori întrucât apar cu nume conspirative, prin adrese trimise solicitanţilor, reprezintă doar o faţetă a situaţiei. Cealaltă a constat în implicarea directă a unor angajaţi ai CNSAS în campanii de acuzaţii. O referinţă grea prin consecinţe l-⁠a vizat pe Ştefan Aug. Doinaş. După declaraţiile lui Adrian Păunescu, pe 26 noiembrie 2003, la ...

citește »

Faţă cu Paul Goma

O lectură se poate conduce pe, teoretic, infinite linii. Nu toate intens brăzdate. Iniţiez aici câteva. Ele sunt întâi puncte de întâlnire, personal prelungite, între cititor şi text. Menţin (pre)judecata proustiană că mai ales pe noi ne citim, prin altul, cu speranţa de a-⁠l citi într-⁠adevăr pe el. Recitesc după un deceniu şi jumătate, pentru o mai detaşată, obiectivă, „bazată” ...

citește »

Rondul de zi: Pentru cine bat clopotele?

După aproape zece ani de prezidenţialism marinăresc, Traian Băsescu reuşeşte să articuleze prima propoziţie integral adevărată din carieră. Nu mă ostenesc s-⁠o reproduc fiindcă o ştiţi cu toţii: îi vizează pe Crin Antonescu şi Victor Ponta şi reprezintă un calificativ al nivelului lor de inteligenţă. Periodic, România are câte o tentativă de suicid etnic. Cred că suntem, ca ţară, recordmeni ...

citește »

Cartea cu Dumnezeu

Cum crezi, cum îţi este credinţa, aşa trăieşti: dăruieşti, ajuţi, aperi, binecuvântezi, dar şi cerţi cu asprime pe cei fără conştiinţă de etnie, orientaţi spre chivernisirea trupului, nu a sufletului, săraci spiritual. Dacă ar fi să aleg un chip de creştin român care să-⁠l figureze pe Dumne­zeu, l-⁠aş alege pe Părintele Justin Pârvu. E frumos Părintele ca Domnul, e blând, ...

citește »

Un nume greu de pronunţat

Apariţia lui Horia-⁠Roman Patapievici în cultura română, imediat după 1989, a făcut senzaţie. Era ca şi cum istoria însăşi ne-⁠ar fi spus: iată ce oameni de valoare aduce la suprafaţă libertatea! Afirmarea nou-⁠venitului cu un nume ciudat, greu de pronunţat şi de ţinut minte, s-⁠a produs relativ repede. Îmi amintesc perfect momentul: la începutul lui 1990, în redacţia revistei România ...

citește »

„Tabla de valori” a d-lui Patapievici

Ce au ales intelectualii care, parafrazându-⁠l pe Julien Benda, au trădat? „Dobândirea de avantaje materiale şi sociale în locul rezistenţei şi luptei pentru emanciparea europeană a naţiunii şi culturii româneşti, lăsate de izbelişte, în cea mai dramatică prăbuşire din istorie, soldată cu exodul masiv al românilor în cele patru zări şi cu tot ce trăim astăzi”. În retorta patapieviciană, „pentru ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest