Poemul lunii

Henry Parland (1908-1930)

Henry George William Parland, născut la 29 iulie 1908 la Viborg, Marele Ducat al Finlandei, mort la 10 noiembrie 1930 la Kaunas, Lituania, a fost un poet, romancier și jurnalist cultural finlando‑suedez în presa finlandezo‑suedeză și lituaniană.

Henry Parland a fost cel mai mare dintre cei patru frați, dintre care trei au devenit scriitori. S‑a născut în Viborg și în primii patru ani a locuit cu familia în diverse locuri din Rusia. După încheierea războiului, familia s‑a mutat în Finlanda. Mai întâi s‑au stabilit în Kilo, iar Henry a mers la școală la Liceul Normal finlandez din Helsinki. În 1920 familia s‑a mutat la Grankulla. În Grankulla atmosfera era mai internațională și acolo trăiau oameni de diferite naționalități. În familia Parland se vorbea germana. Henry Parland știa germană, rusă și finlandeză, iar când s‑a mutat la Grankulla, unde a învățat suedeză la școala mixtă, a trebuit, la început, să îi fie predate cursurile în finlandeză. Cu toate acestea, suedeza a devenit limba în care Henry Parland va scrie poezie.

După absolvire, Henry Parland a studiat dreptul. Într‑una dintre lucrările sale în proză el scrie că o face pentru că trebuie să obții o „etichetă”, ca să te recunoască alți oameni. În plus, a spus că atunci ai ocazia să obții servicii mai bune. Dar studiile lui Henry Parland nu au mers mai departe și a trăit o viață artistică destrăbălată, în cercul din jurul poetului Gunnar Björling. După ce familia a aflat cum trăiește și că are datorii, a fost trimis la un unchi în Lituania. Acolo s‑a îmbolnăvit de scarlatină și a murit la vârsta de douăzeci și doi de ani.

Henry Parland a intrat în istoria literară ca scriitor modernist și copil-minune al literaturii. A debutat ca poet la sfârșitul anilor 1920, dar cariera sa de scriitor a fost scurtată de moartea sa timpurie. La Helsinki, a început să colaboreze la revista modernistă Quosego (1928–1929) și în primăvara anului 1929 a publicat volumul de poezie Idealrealisation, unul dintre cele mai interesante volume de poezie finlandeze‑suedeze ale secolului al XX‑lea. În versuri scurte, a scris despre răzvrătirea lucrurilor și idealismul pastilelor pentru tuse. Despre valoarea intrinsecă a lucrurilor, ele ajungând să preia reacțiile proprietarului, sau mai degrabă lipsa lor. Volumul de poezii a fost împărțit în patru secțiuni, Fläckar/ Pete, Strumpor/ Ciorapi, Influensa/ Gripă, Grimaser/ Grimase.

Romanul Sönder/ Spart (om framkallning av Veloxpapper/ despre dezvoltarea hârtiei Velox) a fost scris în Kaunas, Lituania, în perioada 1929–1930, dar a fost publicat pentru prima dată postum (Återsken, 1932).

Parland a fost influențat de curente moderne precum futurismul rus și dadaismul. El nu a avut timp să publice tot ce a scris în scurta sa viață. Tot ce a putut să vadă tipărit a fost un volum de poezie, câteva eseuri și proze care i‑au fost publicate în diferite ziare. A lăsat în urmă o serie de poezii, un roman aproape terminat și proză eseistică. Fratele său, Oscar Parland, le‑a publicat după moartea acestuia. Precedentele ruso‑baltice ale fraților Parland și abilitățile lingvistice au îmbogățit literatura finlandeză‑suedeză cu noi perspective.

Poeziile lui Henry Parland arată scepticismul și ironia lui. Versurile sale sunt clare, iar forma este liberă. În cele din urmă s‑a apucat să scrie texte în proză. Inițial au fost scurte, cu o formă de vers staccato, ceea ce se poate datora faptului că nu a învățat corect suedeză până la vârsta de paisprezece ani. Henry Parland este un modernist proeminent, chiar dacă a fost trecut cu vederea. În textele sale, motocicletele și apa minerală devin simboluri ale vieții moderne, care oferă entuziasm, dar și nesiguranță. Nu s‑a simțit niciodată ca acasă în viața culturală finlandezo‑suedeză, care, după el, era prea restrânsă.

Pe lângă poezie, opera, care este în mare parte publicată postum, include romanul surprinzător de modern Sönder (1929‑1930), precum și eseuri și proză scurtă. Influențat timpuriu de formalismul rus, care a subliniat puternic caracterul specific literar în ficțiune, el a reprezentat și o concepție neobișnuit de modernă despre artă pentru timpul său. Lucrările lui Parland sunt încă percepute ca proaspete și moderne de către cititorii de astăzi și au fost traduse în alte limbi mult timp după moartea autorului.
 

OMUL

am crezut
că era un om,
dar erau hainele lui
și nu știam
că este același lucru,
și acele haine pot fi foarte frumoase.

Programul pantalonilor largi:
vom fi
mai mult haine,
mai puțin oameni,
iar sufletul cusut în falduri.

GRIPA

I

Gripa
undeva în spate
și cam același sentiment
în degetul mare.
Un roman
care nu se termină niciodată
pentru că dragostea eroului
este fără speranță,
iar cea a eroinei
fără țintă.

II

Am băut apă vichy la Kämp
și am făcut un duș cu apă de Köln în Pasajul Vechi
am sunat
că voi veni acasă pe la 1:10.
Somnoros
zornăind gândurile
sub cea mai apropiată umbră,
te rostogolești
și scâncești încet în somn.

III

În camera alăturată
râde de mingile de biliard,
dar gura de vizavi de mine
scuipă resturi de cuvinte
în fața mea.
Ele cad pe podea
și aleargă printre picioarele mele
ca gândacii
cu şase picioare foşnind.

IV

Printr‑o fereastră:
O mașină
doi oameni.
Mașina trece pe lângă ei,
cei doi gândesc:
mașina trece pe lângă noi,
iar copacii își întind
la fel de mulțumiți
ramurile lor după ei.

V

O mama a venit la mine:
spune
ce lipsește
în dragostea mea?
copiii mei nu mă iubesc
cum îi iubesc eu pe ei.
am spus:
indiferenţă,
puțină indiferență răcoritoare
lipsește în dragostea ta
‑  atunci a plecat
privind în pământ.

VI

Copiii mici ar trebui să se joace,
spun tata și mama,
jocuri pentru copii mici
– a fost un copil,
el a rupt capetele
soldaţilor săi de tablă,
iar mama și tata i‑au cumpărat alţii noi.

VII

Nu știu
ce rău am făcut,
dar ce am văzut
a devenit ca o pânză de păianjen
peste ochii mei.
Și oamenii privesc în ei
și spun:
ochii lui strălucesc ca orbi!

VIII

Nu sunt eu.
Este o gură care scoate fum,
ochi care au văzut prea mulți oameni,
un creier care dansează obosit pe muzica de jazz.

IX

Mi‑e frică,
foarte frică
că într‑o zi ne vom târî afară
din noi înșine,
că noi, cu nasurile curgând,
învelite în pelerinele de ploaie ale personalităţilor noastre,
vom sta pe plajă
și vom vedea plutind sloiuri de gheață.

X

Dacă ziua
cinematografele dorm
ca crocodilii la soare
pe malurile străzilor.
Seara
își deschid golurile flămânde:
un rând de dinți,
de chipuri, de stări, de atitudini
ca o masă cenușie
cu ochii clocotind.

(…)

Traducere și prezentare de Dorina Brândușa Landén
■ Poet, traducător

Total 0 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește și
Close
Back to top button