Contemporanul » Poemul lunii » Ca un înger prea mare

Ca un înger prea mare

Ca un înger prea mare

Opreşte-te. Nu mai striga.
Oricum, nu te aude nimeni.
Fă un efort şi adună-te, ca toamna
târzie în frunze, ca mâinile – în rugăciune.
Ţine minte: trupul nu-i decât amintire,
incredibilă amprentă a cuiva,
regăsit în matca vie a copilăriei lumii,
despre care nu se ştie dacă vei afla vreodată ceva.

Iadul care scrum te-a făcut e departe.
Nu e nevoie decât să faci primul pas
pe acest platou monoton, numit Acoperiş al Lumii.
Desfă larg braţele. Trage aer în piept
şi respiră ca un pământ între ape.
„A venit timpul”, spune călugărul tibetan,
atingându-te, ca un înger prea mare cu aripa,
la intrarea în templu. Ora ta se apropie.

Porumbiţa din templu

Urmam un ritm devastator.
Urcuşul devenea imposibil
şi lumina devoratoare,
când am intrat brusc în templu
cu sufletul la gură.
Am închis ochii.
Trebuia să mă obişnuiesc
cu lumina de-acolo:
palidă, aproape obscură.

Stam faţă în faţă:
eu – un om,
ca un arbore desfrunzit,
ea – o pasăre,
ca o ancoră a cuiva
mult mai puternic
şi mult mai mare.
Mi-am ţinut respiraţia
din teama de a o speria.
Ea şi-a ţinut privirea
agăţată de respiraţia mea,
ca o liană, ca un braţ atârnând
de-a lungul unui trup obosit,
după un efort suprauman
prelungit.

Ea şi-a plecat capul mic
a mirare pe o parte;
şi mă privea.
Ah, cum mă privea!
Şi tot ciugulea
dintr-o tavă aşezată
în miezul altarului…

Ţin minte felul în care
mă fixa porumbiţa,
care ştia că brusc
am înţeles totul.
Ţin minte
lumina bubuitoare,
în care
m-am aruncat
la ieşirea din templu.

Tibet, august 2014

Aura Christi

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Aura Christi

Aura Christi, poet, romancier, eseist și traducător român. S-a născut la Chişinău (Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut [...]

Vezi descriere completă

  1. tatiana_panaitescu@yahoo.com'

    Am observat în această poezie a contemplației/ un suflu de rugăciune în spirit baroc/ ritmul în spirală vertiginoască a respirației/ care parcă nu se mai oprește/ vocea interioară dictează și imprimă volatil/ cuvintele acestor poeme din ciclul sub semnul lui Rilke/ în parte/ și nu numai, desigur/ Dincolo de strigăt, ruga de sensibilitate adânc feminină evidențiață concret coexistența Animus/Anima/ în actul artistic/ Tatiana Rădulescu (Tania). Cu bucuria de a ne regăsi în spațiul de lectură al acestui poem.

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now