Contemporanul » pagina 2

Marian Victor Buciu: Sorin Alexandrescu şi eticul integral

Sorin Alexandrescu înaintează spre un soi de pan-⁠eticism, foarte larg şi foarte strâmt, nu lipsit de inconsecvenţe, replieri, abateri teoretice şi inadecvări exemplificatoare, în raport cu politicul, socialul, religiosul ori esteticul, sugerând o transcendere a eticului Ticul există, deopotrivă în literatura şi lectura acesteia, în monografia William Faulkner, Ed. pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969, prin multiple experienţe morale. Vina morală ...

citește »

Dan Berindei: Ideea deplinei unităţi naţionale române

1866 rămâne un an de început al înaltului for academic românesc. Succesivele decrete şi ordonanţe din timpul Locotenenţei Domneşti şi a primelor luni de domnie a principelui Carol puseseră un temei de nezdruncinat Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă ...

citește »

Alexandru Surdu: Monumente pentru eroii culturii române

Noica, urmându-⁠l pe Mircea Vulcănescu, a obţinut rezultate deosebite în cercetarea „tainiţelor” limbii române. Este vorba, în primul rând, despre dovedirea posibilităţilor filosofice ale limbii române şi de exprimare a marilor concepţii filosofice greceşti, franceze şi germane Ne apropiem, cum se ştie, de sărbătoarea Marii Uniri, şi aşa cum s-⁠a spus aici, la desăvârşirea acesteia, la 1 Decembrie 1918 la ...

citește »

Victor Voicu: Intelectualii, puterea şi tehnologia: mari împliniri istorice şi mari aşteptări ale prezentului

Elita românească a reuşit, în cursul anului 1918, cea mai strălucită împlinire a visului românesc: România întregită, Marea Unire! Elita românească din Basarabia, Bucovina şi Transilvania a reuşit, în scurt timp, să ajungă la conceptul, devenit realitate, de la autonomia regională la decizia de unire cu România Aparent, sau poate real, modul în care a fost formulat acest titlu poate ...

citește »

Ioan-⁠Aurel POP: Fascinaţia Marii Uniri din 1918

Comunitatea internaţională a apreciat actul de voinţă naţională a românilor, formulat în anul 1918, şi a recunoscut realităţile decise de români. Atunci când a fost posibil, mai ales în Bucovina, dar şi în Basarabia şi Transilvania, minorităţile au fost întrebate, iar unii membri ai lor au şi susţinut apartenenţa la România Pe măsură ce ne apropiem de anul 2018, iubitorii ...

citește »

Răzvan Theodorescu: Confesiune, religie şi construcţie europeană

Era vorba de o inteligenţă inefabilă, situată dincolo de sufletul universal, care rămânea pentru gânditorul antic ceva impersonal şi abstract, în timp ce pentru creştinii primelor veacuri ea desemna ceva extrem de concret şi de personal De mai multă vreme mi-⁠am îndreptat atenţia spre locul pe care argumentul religios îl are în explicarea Europei de astăzi. O făceam în paralel ...

citește »

Mircea Braga: Despre „codul cultural” al lecturii

Romanul din roman al Nopţii de Sânziene poate fi lecturat ca fuziune între exoteric şi esoteric, între autobiografie şi ficţiune, între realitate istorică şi realitate culturală, între sacru şi profan. Preocuparea doamnei Liliana Danciu pe direcţia deconstrucţiei şi a reconstrucţiei creaţiei literare pe tiparul unei hermeneutici care îşi ataşează pluridisciplinaritatea – mai vizibil fiind, pe acest ultim plan, interesul acordat ...

citește »

Marius Oprescu: Parabola încărcăturii preţioase

Căutarea nu se opreşte însă aici. Odată găsită, comoara trebuie redescoperită şi fructificată zi de zi. Viaţa interioară poate fi păstrată doar fructificând-⁠o, adică trecând, transfigurator şi multiplicator, prin moarte la viaţă. „Ce semeni tu, nu învie, dacă nu moare mai întâi.” Într-⁠unul dintre volumele sale, psihiatrul şi autorul american Scott Peck povesteşte următoarea experienţă legată de un pacient pe ...

citește »

Andrei Marga: Max Weber şi reforma

„Capitalismul modern” este caracterizat de Max Weber prin acel „ethos” ce are ca regulă dobândirea de bani ca scop în sine, evitând aşadar eudemonismul şi hedonismul, de tot mai mulţi bani. Această etică poartă în sine o anumită „asceză (Askeze)”, care este alta decât asceza recomandată de eticile antichităţii Jean Calvin a exploatat, la rândul lui, premise existente la Apostolul ...

citește »

Boris Mehr: O incursiune temerară

O carte-eveniment Teşu Solomovici, O istorie altfel a evreilor din România Editura Academiei Române La ora actuală este prima lucrare de amploare în acest domeniu. Cartea este girată prin prefeţele semnate de două mari personalităţi: acad. Dinu C. Giurescu şi acad. Răzvan Theodorescu. Teşu Solomovici are curajul să spună lucrurilor pe nume. Faptul că el numeşte decizia mareşalului Ion Antonescu ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest