Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2018

Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2018   Editorial Nicolae Breban ● Exerciţii de bătrâneţe / 3 Iată ce a mai rămas din resturile, din scoriile, din frânturile vechiului concept platonician şi, uneori, fără să exagerăm prea mult, putem afirma că unele cuvinte, concepte, dezgropate din stratul lor vechi, milenar, arată ca unele frânturi, cioburi smălţuite ale unor vase Babiloneice sau ...

citește »

Exerciţii de bătrâneţe

Iată ce a mai rămas din resturile, din scoriile, din frânturile vechiului concept platonician şi, uneori, fără să exagerăm prea mult, putem afirma că unele cuvinte, concepte, dezgropate din stratul lor vechi, milenar, arată ca unele frânturi, cioburi smălţuite ale unor vase Babiloneice sau Etrusce, dispuse tuturor fanteziilor sau obsesiilor A da, va apărea şi revolta, dar aceasta e o ...

citește »

Sensul conservatorismului „chiaburilor” basarabeni

Pentru a înţelege lumea satului basarabean în confruntare cu sovieticii, cu demnitatea şi cu modurile lui de negociere cu puterea, trebuie să abandonezi conceptele prefabricate curente în literatura de specialitate. E o lume a dăinuirii. Adică o lume de elite ţărăneşti care ştiu că datoria lor e să dăinuie şi că secretul dăinuirii e demnitatea În paginile cărţii istoricului Mariana ...

citește »

În căutarea Contelui Dracula

A doua trufanda, avizat şi amuzant scrisă, îi aparţine Dorotei Babilas şi vorbeşte despre modul în care sensibilităţile publicului şi corectitudinea politică au remodelat puţin câte puţin profilul terifiant al lui Dracula, transformându‑l pe protagonistul însetat de sânge de odinioară într‑un galant şi grijuliu tată de familie, umanismul altruist venind, fireşte, la pachet Din păcate, puţini de la noi par ...

citește »

Cum citim literatura carcerală?

Exeget al lui C. Noica, filosof ontologist, atras de legionarismul românesc interbelic, traducător în colaborare din Heidegger, aici comentatorul îl pomeneşte doar pe filosoful O. Spengler, din necesitatea de a re‑ şi de‑marca, în viaţă, existenţa a două tipuri de momente: episodice şi epocale Cum citim, critic, literatura carcerală? Aşa cum, cred, nu prea se citeşte, în pofida succesului de ...

citește »

Sincronism şi tradiţie

Referindu‑se la destinul fluctuant al operelor literare, la metamorfozele receptării, Mircea Braga subliniază faptul că istoriile literaturii nu se pot debarasa de un aer vetust, muzeal, prin conservarea unor „informaţii neutre”, ce pun între paranteze exigenţele axiologice sau evoluţia paradigmelor estetice, producându‑se o încremenire, o stagnare, un fel de mumificare a lor Preocupat de relaţia dintre sincronism şi tradiţie, de ...

citește »

Vasile Voia despre Liviu Rusu

Acelaşi capitol conţine şi un elegant intermezzo intitulat Scurt excurs istoric asupra frumosului, mostră de rigoare ştiinţifică şi construcţie sistematică, proprii comparatistului Vasile Voia, cărora li se adaugă o foarte rafinată şi erudită cunoaştere a filosofiei şi literaturii germane Apărută în siajul editării Operei lui Liviu Rusu, începute în 2004 cu Lucrări de psihologiei experimentală şi continuată cu o serie ...

citește »

Unde ne sunt visătorii?!

Dinspre albia‑i viciată de morbul decadenţei, contemplată şi descrisă în amănunţime, privirea iscoditoare şi avidă de lumină lunecă spre ceea ce gândeau – printre basme, ghicitori, năluci şi vise – înaintaşii noştri: „România ideală”; iluştrii visători ai veacului al XIX‑lea îşi propuneau, aşadar, şi urmau un ideal, cu rădăcinile în credinţă. E floarea aceea rară, despre care vorbea cu o ...

citește »

Alexa Visarion şi nostalgia valorii

Alexa Visarion nu ne propune simple excursuri prin operele sau biografiile celor citaţi, ci – şi aici este marele merit al volumului – reinterpretări utile prezentului, relecturi sau priviri imersive ce coboară în profunzimile temelor abordate În ultimii ani, regizorul de teatru şi film Alexa Visarion a devenit un intim al cărţilor de teatru care, într‑un fel sau altul, îl ...

citește »

Marea reeducare

Cu alte cuvinte, marea reeducare cominterno‑corporatistă a popoarelor poate fi înfrântă de mica educare a corporaţiilor de către conştiinţa naţională şi democratică a naţiunilor şi a micilor firme. Marile corporaţii sunt necesare pentru economia mondială, dar trebuie convinse să renunţe la asasinii economici, cu idealul unic al profitului sans rivages Nu cred să existe farsă mai sinistră decât autonomia instituţiilor. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now