Contemporanul » pagina 3

Povestea unei bucurii

Povestea începe aşa. A fost odată… De fapt, este… E vară. Iulie. Ca în unele poeme blagiene, e jarişte. E vremea Marilor Amiezi. Dulceaţa urcă în fructe şi lumina în oameni. Stoluri de miresme se resimt pretutindeni. Adie a împlinire în fructe şi oameni. Suntem adunaţi sau, mai degrabă, convocaţi de un mare violonist în ceva… indistinct, ce promite un ...

citește »

Un dar pentru cultura noastră

În pestriţul peisaj revuistic de la noi, câteva reviste de top, grădinărind memoria, încearcă să risipească, dincolo de viaţa literară tribală şi funambulesca scenă a politichiei, ceaţa axiologică. Între acestea, negreşit, Contemporanul. Ideea Europeană, purtând cu demnitate o tradiţie. Trecută prin renaşteri succesive, Contemporanul pornea la drum, la 1 iulie 1881, ca „revistă ştiinţifică şi literară”, rod al cercurilor socialiste ...

citește »

Eveniment • Anul Mircia Dumitrescu • 80. „Mirciiia. Azi. Impuls” – poem grafic de Oana Maria Cajal

Muzeul Naţional al Literaturii Române l‑a sărbătorit pe maestrul Mircia Dumitrescu în secret cu o expoziţie‑surpriză – „Mirciiia. Azi. Impuls” – poem grafic de Oana Maria Cajal. Expoziţia a inaugurat o nouă sală în sediul din Calea Griviţei nr. 64‑66. „Punctul de plecare, impulsul iniţial al expoziţiei mele, poem grafic, după cum inspirat a numit‑o directorul MNLR, domnul Ioan Cristescu, ...

citește »

„O muzică spirituală, profundă, despre care nu am fi avut idee că există atât de aproape de noi”

Valorile reale ale culturii muzicale româneşti   Sorana Mănăilescu: Stimate domnule Constantin Răileanu, sunteţi probabil cea mai persuasivă voce în actualele discuţii despre necesitatea recuperării valorilor culturii române, în contextul competiţiei şi emulaţiei care apar între diferite entităţi statale integrate unui bloc comunitar aşa cum este Uniunea Europeană. Aţi dedicat o activitate de aproape două decenii unui capitol al istoriei ...

citește »

Valediction

Era de aşteptat ca Horia Bădescu să încheie cele trei volume de Poeme ale vieţuirii cu unul care s‑ar fi putut foarte bine intitula Valediction – poeme de rămas-bun. Titlul lui este Dinaintea ta merge tăcerea, a cărui ambiguitate rezumă cu fidelitate un traiect liric şi existenţial, nu numai către, ci şi dinspre nefiinţă. Horia Bădescu este aici un poet ...

citește »

Ciurul şi dârmonul Cenzurii

Mă întreb, ca şi Petru Romoşan: să fie libertatea de opinie pusă‑n cui? Să spunem „adio diferenţei”, pe tiparul şlagărului socialist, „gândim la fel, iubim la fel”? Diversitatea opiniilor e controlată. Titlul lui Ron Uz şochează: American Pravda (Covid 19 its impact and origins after one year). A fost nevoie de un an ca să te poţi întreba „la liber” ...

citește »

Poeme. Anna Griva

Criza economică din Grecia a dat viaţă unei noi şi remarcabile generaţii poetice care a atras interesul internaţional pentru antologarea şi publicarea de poezii, precum Futures: Poetry of the Greek Crisis (Editura Penned in the Margins, 2015) şi Austerity Measures: The New Poetry Greek (Editura Penguin, 2016). Noile voci s‑au confruntat cu măsurile de austeritate, migraţia forţei de muncă, prosperitatea ...

citește »

Ani de piatră, Editura Ideea Europeană, 2021

Dispoziţie Faulkner   Ploua monoton şi ambiguu, Ca şi cum ploaia nu era hotărâtă Dacă trebuie să se mai scurgă pe chipuri Sau să se adăpostească ea însăşi de ploaie. Caddy mirosea a ploaie. Ploua ca şi cum pentru tot Ce s‑ar mai fi putut spune Era necesară această apă slinoasă şi tulbure. Ca şi cum gestul balerinei de a‑şi ...

citește »

Alegoria morţii şi nunţii cosmice a ciobanului

Ce altă creaţie a mai stârnit atât de aprinse controverse ca Mioriţa? Unii cercetători au respins episodul cu testamentul ciobanului, zicând că se abate de la structura epică uzuală şi ar prezenta o latură nefirească a ciobanului. Dumitru Caracostea şi Adrian Fochi elimină din Mioriţa versurile 72‑87. Fochi argumentează astfel: „Temele 13‑14 (alegoria morţii şi apoteoza ciobanului). Cu aceasta am ...

citește »

Casele domneşti din mănăstirile bucureştene

Pe lângă cele patru curţi domneşti de la Câmpulung, Argeş, Târgovişte şi Bucureşti, care au servit de‑a lungul timpului drept reşedinţe oficiale ale conducătorilor Ţării Româneşti, în Capitală au mai existat şi alte case sau palate, care i‑au adăpostit vremelnic pe voievozii munteni. Chiar şi mănăstirile ctitorite de către domnii ţării, precum Radu Vodă, Mihai Vodă, Plumbuita, Cotroceni sau Văcăreşti, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest