Contemporanul » pagina 2

Articole din

Biserica în vremuri de restricţii

Sunt conştient că, pe fondul secularizării de astăzi, remarcile mele nu vor suna bine în urechile unora, dar îmi asum, ca şi altădată, riscul… Prin aceste cuvinte şi gânduri (din spatele cuvintelor) nu fac decât o pledoarie pentru respectarea tuturor regulilor izolării, atât timp cât va fi necesar, pe de o parte, dar şi de sporire a încrederii românilor în ...

citește »

„Literatura a fost pentru noi un colac de salvare”

Într‑o perioadă istorică absolut nenorocită, cea mai rea din istoria României moderne, adică în anii ’48, ’50 până prin ’64, am avut şansa să avem profesori mari, profesori extraordinari, veniţi din generaţia interbelică… Mihaela Helmis: De pe scena Ateneului Român, dvs., ca profesor al atâtora dintre profesorii noştri de limba română, simţind cultura drept marea noastră putere tăcută, ne‑aţi reamintit ...

citește »

Privirea îngheţată a ultimului Decheneu

Universul valorilor se tulbură în momentul în care orice carte, cum spunea Noica, se cuvine atacată cu o idee, iar varietatea acestora, a convingerilor, vine, uneori, din afara registrului… Titlul sub care a apărut, nu cu foarte mult timp în urmă, ancheta organizată de Ion Simuţ (Ce e viu şi ce e mort în opera lui Sadoveanu (Iaşi, Ed. Junimea, ...

citește »

„Mileniul II a fost european, mileniul III mi se pare îndoielnic…”

Literatura nu mi se pare în stare de criză, sau, în orice caz, nu încă. Categoric însă, avem de‑a face cu o netă scădere a ponderii Europei (în ansamblu) printre ţările globului pământesc… George Motroc: Domnule Profesor Virgil Nemoianu, cu prilejul aniversării Dvs., vă urez 80 de urări frumoase şi calde mulţumiri pentru onoarea pe care mi‑o faceţi prin acceptul ...

citește »

Paladinul din Casimcă

Dacă e să‑l definesc metaforic, Petrişor e pilastrul din „Talpa iadului”, sau paladinul din Casimca Jilavei. Sau izbăvitul de pe „Corabia morţii”… Pe 13 aprilie Marcel Petrişor a împlinit 90 de ani. De insul acesta cu alură de pilastru mătăhălos mă leagă un toptan de amintiri copioase. Cu ani în urmă, vizitându‑l în cocheta casă de pe Barbu Ştirbei, Petrişor ...

citește »

Cumpăna României şi poporul ei. De la „ce ştii să faci” la „ştii ce vrei”?

Motto: „Fiecare generaţie făureşte istoria celor care vor urma.” Călin Georgescu, Cumpăna României, Editura Christiana, 2016 Unde ne sunt profesioniştii? Oamenii care au în spate carieră şi performanţe? În medicină, matematici, economie, inginerie, şi orice altceva. Aceştia mă pot determina să merg la vot. Deoarece am încredere în ceea ce au realizat până să‑şi dorească funcţia politică. Asta contează. Ce ...

citește »

Muzeul Bucureştiului – Star(t) în online

Potrivit reach‑ului organic estimat de Facebook pentru perioada 11 martie – 30 aprilie, în care expoziţiile au fost închise, toate cele peste 1.200 de postări au acumulat 1.114.735 de persoane care le‑au putut citi… Îndată ce autorităţile au luat decizia închiderii muzeelor, pe fondul pandemiei, Muzeul Municipiului Bucureşti a decis să rămână alături de public şi, mai mult ca oricând, ...

citește »

Regina Maria a României. Rafinament şi eleganţă

Apreciată ca o mare frumuseţe a vremii sale, părăseşte la vârsta de 17 ani Regatul Marii Britanii şi al Irlandei pentru a se căsători cu Ferdinand, Principe Moştenitor al României. Această tânără ingenuă era nepoata Reginei Victoria şi a Ţarului Alexandru al II‑lea al Rusiei… „La strălucirea şi duritatea diamantului ea adaugă transparenţa cristalului, o inimă de aur şi o ...

citește »

Paris, anul 1968. Libertate, încotro?

Viaţa intelectuală franceză în timpul celor două mandate ale generalului de Gaulle la Elysée este, ca întotdeauna, spectaculoasă, eliberatoare de energii novatoare, dar tensionată, mai frământată decât altădată. Democraţia a fost pusă la grea încercare de revolta studenţilor din mai/iunie 1968. O revoltă ivită parcă din senin, fără cauze sociale imediate decât dacă, printre acestea, ar fi de acceptat eventuala ...

citește »

Anarhizarea şcolii: oengeurile interne

Motivational speakers sau psihologi care îşi depăşesc competenţele îşi vând şi ei dubioasele abilităţi şcolilor din România, punând în circulaţie idei, al căror primitivism psihologic e înfăţişat ca mare şi subtilă inovaţie pedagogică. De exemplu, echivalând succesul şcolar cu succesul, ei ajung să vorbească exclusiv despre cum şcoala trebuie să producă „oameni de succes” şi „lideri”, uitând că problemele creşterii ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest