S-a pus în circulaţie ideea că orice, totul pus pe hârtie devine literatură. Ei bine, nu. Devine maculatură. Contraculturalii se bucură de promovare şi, pe cale de consecinţă, de succes comercial, ba chiar de nobelabilitate, spre a folosi vocabula lui Ion Simuţ. Oscilam între două titluri de cronică, Văzutele şi nevăzutele sau Văzătorii şi nevăzătorii, când a apărut al treilea: ...
citește »Articole din Nr. 05 / Mai 2015
Bref – Noutati editoriale
Sub semnul autorilor-punte. România la Târgul Internaţional de Carte de la Londra 2015 Târgul Internaţional de Carte de la Londra, la care România a devenit, de opt ani, o prezenţă constantă, s-a deschis pe 14 aprilie la Centrul Expoziţional Olympia, situat în cartierul rezidenţial Kensington, în vestul Londrei. Târgul londonez este un veritabil forum de afaceri al profesioniştilor industriei mondiale ...
citește »Avanpremieră editorială: Mihai Popa, Ştiinţa de a vedea
Editura Academiei Române Avanpremieră editorială Arta în general îşi realizează scopul – reprezentarea în operă a idealului de frumos aşa cum îl „concepe” artistul într-un context cultural determinat – pornind de la mijloacele materiale (tehnice, în primul rând) şi în cadrul unei norme estetice care, toate, au o influenţă (şi autonomie) mai mare sau mai mică, în funcţie de talentul ...
citește »Basarabeanul care a visat toată viaţa să treacă Prutul
Cine doreşte să afle ce au păţit românii din Basarabia în perioada în care s-au aflat sub stăpânire sovietică trebuie să citească studii de istorie. Cine doreşte însă să afle ce au simţit românii din Basarabia în aceeaşi perioadă trebuie să citească poezia lui Grigore Vieru. Am avut la dispoziţie mii şi mii de zile pentru a ne bucura de ...
citește »Vasile Muscă: Nietzsche şi exegeza lui Heidegger
Ne aflăm în aşteptarea neliniştită, îngrijorată a sosirii acestui nou Dumnezeu, care, odată cu venirea sa, poate aduce omenirii pierdute în „înserarea” istoriei sale, salvarea. Exegeza pe care în deceniul patru al secolului trecut, începând cu 1936, Heidegger o întreprinde asupra lui Nietzsche, constituie un fapt hotărâtor pentru filosofia contemporană. Ea uneşte două din numele cele mai importante ale gândirii ...
citește »Boris Marian: Saul Bellow 100
Cu ocazia apariţiei la Editura Polirom a controversatului roman Ravelstein, în 2008, Sorin Antohi a scris o prefaţă de 46 de pagini, adică aproape 20% din volumul tipărit. De ce era nevoie de un asemenea preambul? Personajul principal era un alter – Allan Bloom, prieten cu scriitorul, iar printre personajele negative se remarca Mircea Eliade, sub nume schimbat, coleg cu ...
citește »Marea şovăială naţională
Majoritatea timpului alocat culturii de perseverentul admirator al lui Mircea Cărtărescu a fost, desigur, consacrat, în primul rând, terminării cu succes a lecturii operei acestuia, Levantul. Iar dacă, în rândul patru, barca de la geam şi următoarele, Băsescu se mai îndeletnicea printre picături (nici o aluzie…) şi cu alte produse fine d-astea, d’ale spiritului… Privind lucrurile, fiinţele şi fenomenele naturii ...
citește »Adrian Dinu Rachieru: Marin Preda, între vocaţie şi aspiraţie (Delirul, după patruzeci de ani)
Preda trebuia să scape de teribila povară a Moromeţilor şi, în pofida succesului imens, să-şi caute în continuare drumul. Scris din interiorul lumii ţărăneşti, reordonând un univers cunoscut, romanul Moromeţilor aduce în prim-plan un ţăran enigmatic, chiar „paradigmatic”. Faţă de Eugen Barbu, trecut pe lista „băieţilor răi”, Marin Preda a fost recunoscut de supărăcioasa tagmă scriitoricească, aproape unanim până în ...
citește »Elena Solunca în dialog cu Alexandru Surdu. Despre logica şi filosofia românească
Norocul nostru a fost cu Mircea Vulcănescu şi Constantin Noica care au redescoperit tezaurul filosofic al limbii române, lămurind prin aceasta şi misterul reuşitelor noastre filosofice şi chiar posibilitatea unei filosofii româneşti a limbii române, căreia Noica i-a spus atât de frumos „rostirea filosofică românească”. ♦ Spuneau cei de odinioară „primum vivere, deinde philosophari”. Acum deviza, pe urmele lui Horaţiu, îndemnul ...
citește »Poeme de Daniel Corbu
PURUŞA Când am scris Poema sfârşitului era o seară smolită de gânduri când orice disperare îşi creea dreptul la desăvârşire iar prinţul Mîşkin cu care ne-ntâlneam tot mai des surâdea apocrif. Ca un înger trecea deasupra noastră Puruşa în rochia-i de nenufar canonizând absenţa. Dar nu aceasta-i consolarea noastră clipă neagră şi lacomă clipă despre munţii ascunşi prin ceruri am ...
citește »