Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Revista Contemporanul nr. 05 / Mai 2015 Din sumar: ■ Nicolae Breban. O altă gravitate a prezentului ■ Bogdan Crețu · Sadoveanu interpretându-l pe Sadoveanu ■ Alexandru Surdu. Despre logica şi filosofia românească ■ Alex. Ştefănescu. Basarabeanul care a visat toată viața să treacă Prutul ■ Ioan Buduca · Nicolae Breban, președintele Consiliului Consultativ al ICR ■ Pamflet. Nicolae Iliescu. ...

De aici şi formula clasicismului, a clasicului, cu acele celebre clişee ale armoniei sau echilibrului între fond şi formă, până s-⁠a constatat – ca şi în cazul, să-⁠i spunem scandalos, al teoriei luminii, care prezintă o dublă natură! – că există pur şi simplu fonduri fără o formă anume şi forme fără fond, pur şi simplu. Istorie înseamnă nu numai ...

Viziunea şi stilul sadovenian se declanşau mai ales stimulate de poveşti care aveau statutul lor bine stabilit în repertoriul sapienţial al culturii est-⁠europene. Scriitorul avea o slăbiciune pentru această zonă răsăriteană, cu imensa ei tradiţie sapienţială. Se insinuează, în ultimele decenii, senzaţia neliniştitoare că Mihail Sadoveanu începe să iasă din actualitate. Din actualitatea, vreau să spun, literară. Deşi a rămas ...

În peregrinările mele prin Occident am întâlnit, în general, două categorii de emigranţi români. Pentru cei din prima categorie, România „se termină” la scara avionului sau pe peronul gării de unde îşi iau „zborul”: nu mai vor să privească îndărăt, îşi reprimă amintirile, nostalgiile, pentru ei România e o bornă „moartă”, de unde începe un alt drum. Dimpotrivă, pentru cei ...

Ierunca pretinde că literatura, romanul, ar trebui să prindă şi să mărturisească opoziţia la cursul istoric fals revoluţionar, comunist, criminal fără rest. Neam, memorie şi exil Conservatorul naţional(ist) de voie, actualistul de nevoie, Virgil Ierunca, îşi lărgeşte, în exil, în volumul Româneşte, arcul istoric, între tracism şi românism, deşi cel dintâi este abia pomenit, iar cel din urmă apare ca ...

Între orgoliul vizionar şi tansfigurator al tânărului filosof şi destinul mediocru al ţării din care face parte distanţa este considerabilă. Una dintre aporiile ce au devenit aproape locuri comune în receptarea operei lui Cioran este raportul dintre integrare şi înstrăinare, dintre comunicabil şi incomunicabil, dintre identitate şi ruptură în opera gânditorului. Marele singuratic şi marele sceptic de serviciu al epocii ...

Prezenţa lui Papus în anturajul ţarului rus, în dubla calitate de medic şi de ocultist, se soldează nu numai cu prevestirea căderii dinastiei Romanov, ci şi cu o avertizare privind aspectul funest al influenţei lui Rasputin. Sub aspect semantic, fenomenele ezoterice se configurează esenţial în spectrul umbrei, al ascunsului şi, în percepţia multora, al întunericului, mai ales atunci când în ...

Toate mirările, bucuriile, neliniştile spiritului şi ale trupului se întorceau invariabil cu faţa spre aceeaşi întrebare: în ce lume am trăit şi cum de am putut să trăiesc atâta amar de vreme fără să văd ceea ce vedeam? „Cum puteţi trăi voi, oamenii, cu o lumină atât de puternică?!” m-⁠am auzit exclamând, în timp ce am dat buzna la propriu, ...

Nu mai e un secret pentru nimeni faptul că, de o bună bucată de vreme, în plan literar, pe lângă destructurarea manierei în care se scrie poezie [apo(i)etică] şi a mesajului ultralibertin şi vădit defăimătoriu (atentat la valorile sacrosancte) conţinut de aceasta, asistăm la un proces de desalonizare galopantă a romanului, de schimbare majoră de paradigmă în ceea ce priveşte ...

Nu ştiu alţii cum sunt dar eu mereu simt un gol imens atunci cand marii scriitorii ne părăsesc. Aşa s-⁠a-⁠ntâmplat şi sâmbătă, pe 14 martie, când la Moscova a murit Valentin Rasputin. Născut în 1937 la Ust-⁠Uda, a trăit aproape toată viaţa în Siberia la Irkutsk, reuşind să se impună la începutul anilor ’70 în literatura sovietică împreună cu alţi ...