Articole din

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2018

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2018 Editorial Nicolae Breban ● „Cred, Doamne, şi mărturisesc”/ 3 „Cred, Doamne şi mărturisesc – spune preotul ieşind în Uşa altarului cu sfintele Daruri – că tu eşti Christos, fiul lui Dumnezeu celui viu, carele ai venit în lume ca să-i mântuieşti pe cei păcătoşi dintre care cel dintâi sunt eu!” Polemice Bogdan Creţu ● ...

citește »

Nicolae Breban: „Cred, Doamne, şi mărturisesc”

„Cred, Doamne şi mărturisesc – spune preotul ieşind în Uşa altarului cu sfintele Daruri – că tu eşti Christos, fiul lui Dumnezeu celui viu, carele ai venit în lume ca să-⁠i mântuieşti pe cei păcătoşi dintre care cel dintâi sunt eu!” Da, e drept, sunt bătrân, dar furia şi memoria mea sunt încă tinere şi prin aceasta dovedesc că sunt ...

citește »

Bogdan Creţu: Viaţa lui Mihai Ursachi scrisă de Securitate

O altă sursă, trimisă în recunoaştere în casa poetului, raportează: „Referitor la existenţa unor arme la el, nu am observat decât un cuţit care poate fi luat drept pumnal, dar este cam mic şi se serveşte de el la deschiderea sticlelor cu apă minerală la masă” Arhivele Securităţii reprezintă o sursă generoasă, dar şi înşelătoare, poate chiar toxică, pentru cine ...

citește »

Mircea Platon: Iaşul – capitală de război şi „închegarea neamului românesc”

Motto: „Un ofiţer [rus] se minuna ce mică e ţara noastră şi galant spunea: – E ca o cutie de bomboane, iai una, iai două şi ai ajuns la fundul cutiei – făcând aluzie la oraşele noastre, care sunt atât de apropiate unele de altele.” Elena Th. Emandi, Din anii de durere, 1919 „Condeele cinstite tăcuse şi la Bucureşti. Mai ...

citește »

Acad. Ioan-⁠Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române

Comunicat de presă – 5 aprilie 2018 Academia Română şi-⁠a ales azi, 5 aprilie 2018, în Adunarea Generală, preşedintele. Acesta este acad. Ioan-⁠Aurel Pop, care a obţinut 86 de voturi. Pe locul al doilea s-⁠a situat acad. Victor Voicu, cu 56 de voturi. Mandatul de preşedinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate ...

citește »

Marian Victor Buciu: Limite (auto)hermeneutice

Neînţelegerea, în astfel de situaţii, este preferabilă tentativei de a ajunge la un simulacru de înţelegere. Şi înţelesul se înscrie în viitor, într-⁠un esenţial şi necesar Posibil Gândirea lui Breban este una involuntar şi totodată natural „semiotică”, în sensul că nu se fixează pe sensul ultim, pe comprehensibil. Trăieşte-⁠n cercul verbal. Cuvintele circulă şi închipuie realul (conceptul), apoi şi realitatea. ...

citește »

Un poem de Ignatie Grecu

Îngerul venise Încălţările grele de mers prin văzduh Au rămas sub pomii-nfloriţi la intrare. Îngerul venise în grabă s-aducă Fecioarei Vestea cea bună şi mare. De atât de departe venise-n zbor Printre norii de fum şi de zgură, Pe aripi purtând o solie cerească Şi cuvânt de lumină în gură. Nimeni n-a crezut că-i un sol Trimis tocmai din cer, ...

citește »

Ştefan Borbély: Cum mor scriitorii români

Spre deosebire de secolul XX, când se moare în general discret, previzibil şi cuminte (congestie cerebrală, anghină pectorală, anevrism, cancer, infarct), veacul al XIX-lea, în accepţiunea sa de „secol lung” ne aduce marile dramatizări, peste care ar fi o impietate să trecem, fiindcă oferă sarea şi piperul unui volum, de altfel, foarte incitant Microsinteza lexicografică a lui Aurel Sasu, intitulată ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: „Povestea nu piere…”

Indiferent de registru, porţile înseamnă opţiuni transcrise în istorii personalizate, create în atmosfera Cetăţii După un intermezzo editorial consacrat istoriei şi legendei, intitulat Voievodul Gelu. O poveste, Doina Cetea revine în perimetrul autobiografiei, subtil aluvionat anterior de volumul său de proză scurtă din 2010, Ierboaia, cu o carte de versuri intitulată Istorii, apărută în 2017 la Editura Şcoala Ardeleană din ...

citește »

Aura Christi: Cum iubesc poeţii. Poezia abisală

Nu orice tip de poezie, ci corolarul, vârful ei imposibil, locuit de câţiva aleşi ai lumii, în aerul tare, îmblânzit de condori şi culmi veşnic înzăpezite, veşnic însingurate: poezia abisală, rădăcinile-⁠i luxuriante trăgându-⁠şi sevele din realitatea abisală – aparent obscură – a fiinţei. Realitatea arheică, realitatea guvernată de Arheus, i-⁠ar fi spus, probabil, Mihail Eminescu, în ale cărei pământuri nevăzute ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now