Contemporanul » pagina 2

Articole din

Maria-⁠Ana Tupan: Poetul: la sine – pentru sine

Istoricitatea ideilor şi valorilor face ca actul critic să fie unul deschis, inepuizabil, de fiecare dată provizoriu, în ciuda impresiei, la lectură, că, în fine, acesta este sensul cel adevărat În contrast cu brusca trezire din letargie a iernii, care îşi reclamă adevărata natură chiar şi în pragul ieşirii din ciclul temporal, viaţa literară e cuprinsă de un freamăt primăvăratec: ...

citește »

Andrei Marga: Digitalizare şi democraţie

Explorarea este abia la început, încât trebuie să fim deschişi spre eventuale surprize. Este, însă, de bun simţ observaţia că şansele de informare au sporit nemăsurat, încât deciziile oamenilor au o bază mai largă decât înainte Nu doar munca, interacţiunea şi gândirea fac viaţa omului, ci şi, în mod tot mai perceptibil, mediatizarea din jur. Dacă aruncăm o privire în ...

citește »

Răzvan Theodorescu: Ceva despre „naţionalism” la Centenar

În numele acestei istorii a ideilor româneşti, afirmată de câteva ori chiar în acest loc, în anul Centenarului se cuvine ca aici, în aula Academiei Române, să declarăm sonor că naţionalismul este o doctrină pozitivă şi că celebra sintagmă a lui Kipling „my country right or wrong” poate fi însuşită de orice fiinţă normală care, în mijlocul mondializării, are o ...

citește »

Alexandru Surdu: Perioada străveche a gândirii fondatoare a filosofiei româneşti

Teritoriul actual al României, aşa cum este reprezentat pe hărţi datează din anul 1920, România Mare, cu pierderea ulterioară a unor teritorii (Basarabia, Nordul Bucovinei, Sudul Dobrogei). Situarea populaţiei româneşti, numită uneori „latinitatea orientală”, în jurul anului 1920, era cu totul alta, şi chiar fusese altfel programată în convenţiile premergătoare intrării României în Primul Război Mondial. Cert este faptul că, ...

citește »

Evenimente: Colecția „Opere fundamentale” – lansarea volumului 200

■ Academia Română Colecția „Opere fundamentale” – lansarea volumului 200 Eugen Simion: „O cultură puternică cere şi o civilizaţie puternică a culturii. Acesta este unul dintre modurile noastre de a întâmpina o sută de ani de la Marea Unire din 1918, atunci când românii s-⁠au putut regăsi între graniţele aceleiaşi ţări, un eveniment major în istoria noastră” Colecţia „Opere fundamentale” ...

citește »

Mihai Neagu: Un model de anvergură europeană

Victor Voicu regretă că în actul constitutiv al Europei comune nu este menţionată dimensiunea creştină definitorie a Europei şi-⁠l citează pe Goethe care afirma că „limba maternă a Europei este creştinismul”. Toată cultura şi civilizaţia Europei este bazată pe religia iudeo-⁠creştină, pe Biblie. Autorul este primul savant de renume care îndrăzneşte să critice corectitudinea politică şi globalismul atât de păgubitoare ...

citește »

Gheorghe Păun: Apelul de la Paris

Europa, casa noastră, „preţioasa noastră civilizaţie, pe care nimic nu o poate înlocui”, se află sub ameninţarea unei false Europe, tiranică şi utopică, promovată de „patroni” vrăjiţi de superstiţia progresului cu orice preţ, care-⁠şi caricaturizează propria istorie, îşi repudiază rădăcinile creştine, înăbuşă orice discuţie şi dezacord, făcând apel la diversiunea corectitudinii politice, la mitul falimentar al multiculturalismului. Falsa Europă este ...

citește »

Evenimente: Academicianul Dan Berindei, în galeria „Oameni, fapte, valori“, proiect special Romfilatelia

Evenimente ■ Academia Română Academicianul Dan Berindei, în galeria „Oameni, fapte, valori“, proiect special Romfilatelia „Munca, corectitudinea şi bunătatea au fost ţeluri ale vieţii mele.” – Acad. Dan Berindei Academia Română a găzduit ceremonia de lansare a întregului poştal cu timbru marcă fixă dedicat academicianului Dan Berindei, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie. Proiectul Romfilatelia intitulat „Oameni, fapte, valori“ ...

citește »

Declaraţia de la Paris. O Europă în care să credem

Adevărata Europă este o comunitate de naţiuni. Avem propriile noastre limbi, tradiţii şi graniţe. Cu toate acestea, am recunoscut întotdeauna înrudirea noastră, chiar şi atunci când am fost în conflict – sau în război. Această unitate în diversitate ne pare naturală. 1. Europa ne aparţine, iar noi aparţinem Europei. Aceste tărâmuri sunt casa noastră, nu avem alta. Motivele pentru care ...

citește »

Theodor Codreanu: Din ţara emigranzilor Unde ni sunt visătorii?

Evanghelia naturii concepută de Ştefan Zeletin pare ingenioasă şi, dintr-⁠un anume punct de vedere, adevărată, dacă n-⁠ar lăsa atât de multe lucruri confuze, în primul rând de ce omul, ca deja îndumnezeit prin natură, să aibă nevoie de un atât de lung drum, plin de capcane şi, adesea, sângeros, pentru a se redescoperi pe sine ca „divinitate” Se întreba, profetic, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest