Din ultimul număr:
Contemporanul » pagina 2

Dan Berindei: Învăţămintele unei „Zile de Aur”

Eveniment Palatul Patriarhiei ■ Ziua Unirii Principatelor Unirea a fost legată de un amplu proces de reformă, de transformări fundamentale, unele aflate în curs, iar altele care au putut fi iniţiate tocmai în noile împrejurări. România avea să fie o altă alcătuire statală, în comparaţie cu cele două state din care era formată În existenţa fiecărui popor există date memorabile, ...

citește »

Mircea Păcurariu: Biserica şi Unirea Principatelor

Eveniment Palatul Patriarhiei ■ Ziua Unirii Principatelor Înfiinţându-⁠se un Comitet al Unirii la Iaşi, format din patrioţii timpului, s-⁠au primit numeroase acte de adeziune la programul său din diferite zone ale ţării. Între semnatarii acestora apar şi numele multor slujitori ai Bisericii: ierarhi, egumeni, profesori de seminar, protopopi, preoţi de mir şi călugări În decursul istoriei noastre, n-⁠a existat o ...

citește »

Bogdan C. Simionescu: Cum contribuie Academia Română la progresul naţiunii române?

În câteva săptamâni, Academia Româna va finaliza Strategia de Dezvoltare a Romaniei în următorii 20 de ani, un proiect care propune decidenţilor politici direcţia de dezvoltare a României, etapele care trebuie parcurse pentru a atinge ţinte realiste, resursele necesare. În ultimii ani mi s-⁠a întâmplat să urmăresc, pe micul ecran, emisiuni la care erau invitaţi şi membri ai Academiei Române. ...

citește »

Crişu Dascălu: Strategii identitare şi politici culturale

O naţiune fără identitate este sortită dispariţiei. Încheind propoziţia precedentă, mi-⁠am amintit involuntar de avertismentul pe care Talleyrand l-⁠a dar primului consul, Napoleon Bonaparte, îndată după asasinarea ducelui d’Enghien, de care cel avertizat nu era deloc străin:  „E mai mult decât o crimă, e o greşeală!”. Dar poate că mi-⁠am amintit aceste cuvinte nu întâmplător. Poate că ele mi-⁠au răsărit ...

citește »

Theodor Codreanu: Intrarea în Cerc

Vine, acum, Nicolae Breban şi ne pune în faţă o nouă construcţie romanescă, abordând aceeaşi temă eliadescă din 1953, cu o forţă epică şi filosofică excepţionale. De ce o face tocmai acum, când elitele româneşti, îndoctrinate political correctness, sunt convinse că, de un sfert de veac încoace, România trăieşte în paradisul libertăţilor democratice? Din simplul motiv că, la vedere, în ...

citește »

Alexandru Surdu: Despre Dumnezeu şi transcendenţă

În legătură cu Divinitatea nu trebuie să se vorbească nici prin negaţii, nici prin afirmaţii, deoarece, categorial-⁠filosofic, Dumnezeu nu este, nu ţine de Fiinţă, ci de Supersistenţă, de ceea ce este mai presus de orice După ce am ascultat o expunere despre problema clasică a transcendenţei în legătură cu imanenţa, aş vrea să mă refer în continuare mai mult la ...

citește »

Marian Victor Buciu: Geneza unei lumi ficţionale

Sunt două lecturi aici: de aderenţă sau aderare şi de suspiciune-cercetare. Partea aceasta de pe urmă vrea el s-o spună la şedinţa de partid: cât stomac atâta conştiinţă, ce-i în stomac e şi-n conştiinţă şi viceversa Îmi restrâng aici lectura, dintr-⁠un studiu mai întins, la anii 1959-⁠1962. În Proza scurtă (ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2014), secţiunea Din periodice, variante include ...

citește »

Andrei Marga: „Convorbirile ultime” ale lui Benedict al XVI-lea

Acest traseu a debutat imediat după al doilea război mondial, într-⁠o Germanie prăbuşită. Nazismul denunţase creştinismul, căci „era catolic şi de origine evreiască”, şi voia să-⁠l înlocuiască cu „mitul germanităţii”, dar o nouă generaţie, din care Joseph Ratzinger făcea parte, îşi asuma să găsească viitorul în cadrul Bisericii. Cel mai influent teolog din anii şaizeci încoace şi primul papă emerit ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Sociologia culturii, în ofensivă!

Neobosite în a răspândi civilizaţia, statele puternice ale continentului manifestă indiferenţă faţă de cultură. Iar legile şi instituţiile apusene, observa C. Rădulescu-⁠Motru, sunt departe „de viaţa practică a românului”. Urmând linia raţionamentului eminescian, el nota caustic că „minoritatea purtătoare de civilizaţie” se exprimă doar ca forţă de consumaţie, aruncându-⁠ne în „visul urât al pseudoculturii” Până se va încumeta să dea ...

citește »

Academia Română: Sesiune solemnă de Ziua Culturii Naţionale şi Ziua lui Mihai Eminescu

Academia Română a promovat continuu cultura naţională în sensul ei cel mai larg, iar rolul acesteia este de a apăra identitatea naţională, a declarat preşedintele Academiei Române, Ionel-⁠Valentin Vlad. „Înfiinţată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naţionale, a ştiinţelor şi artelor, Academia Română a promovat continuu cultura naţională în sensul ei cel mai larg”, a spus Ionel-⁠Valentin Vlad, la ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest