Din ultimul număr:
Contemporanul » pagina 2

Mircea Braga, sau exigenţele lecturii

Structura cărţii este tripartită: o introducere în care interdisciplinaritatea este prezentată ca reflex metodologic firesc al unei episteme holiste ce a caracterizat atât teoriile despre universalul fizic, cât şi confluenţa disciplinelor în epoca postformală Deşi cu titluri aparent opuse, cartea Monicăi Spiridon din urmă cu două decenii, anunţând libertatea deplină a actului hermeneutic (Interpretarea fără frontiere), şi volumul cel mai ...

citește »

Dana Oprica: România citeşte în Anul Centenarului Marii Uniri

Cele patru zile în care s‑au desfăşurat lecturi publice, lansări de carte şi discuţii cu tineri, cu profesori, cu oameni ai bibliotecilor, cu vârstnici, toţi implicaţi în creşterea şi educarea permanentă, au demonstrat interesul pentru astfel de întâlniri vii, curiozitatea de a cunoaşte oameni şi lumi noi şi dorinţa de transformare în mai bun, mai înalt Proiectul România citeşte iniţiat ...

citește »

Ioan‑Aurel Pop: Politica faptului împlinit în crearea României moderne (I)

Se spune adesea că românii au fost un pion pe scena istoriei şi că împlinirile lor se datorează împrejurărilor internaţionale, marilor puteri, victoriilor altora, simpatiilor de care aceştia s‑au bucurat printre conducătorii lumii, norocului. Este şi adevăr în această constatare, numai că ea nu‑i priveşte doar pe români În 2019, se împlinesc 160 de ani de la unirea Moldovei şi ...

citește »

Premiile Academiei Române pentru anul 2016

Academia Română a decernat premiile care recompensează cele mai bune lucrări şi prezenţe culturale şi ştiinţifice româneşti realizate de‑a lungul anului 2016. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc în Aula Academiei Române, în prezenţa membrilor Adunării Generale. Laureaţii au fost premiaţi de către Biroul Prezidiului, condus de acad. Ioan‑Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române. Academia Română acordă, începând cu ...

citește »

O „poveste” postmodernă despre poezie

Poezia nu se află, acum, în faza de structurare a unei noi paradigme corespunzătoare realităţilor prezentului, fiindcă acestea, dintr‑un anumit punct de vedere, îi rămân exterioare sau, cel mult, ca un ecou filtrat. Poezia şi‑a creat şi şi‑a afirmat, nu de‑acuma, universul ei propriu Se pare, pe zi ce trece, că visul „estet” al lui Kant, acela conform căruia omul ...

citește »

Victor Voicu: De ce cred în România?

Iată câteva dintre cele 100 de motive care fundamentează credinţa mea nealterabilă în Patria mea, România România este unică pentru mine, este Patria mea. Aici am văzut lumina soarelui, am citit la lumina lunii, am suferit, m‑am bucurat şi am fost fericit.  Aici mi‑am definit vocaţia, am obţinut succese sau neîmpliniri, am cunoscut oameni de anvergură morală şi profesională, generoşi ...

citește »

Poeme de Horia Zilieru

MERSUL PE FRÂNGHIE sau O SPOVEDANIE DE CRĂCIUN axion estì iubito, până unde mai cutez până când porunca este scut şi spadă scut şi spadă? fii destoinic fii destoinic scade sângele maltez turnul meu de-ntemeiere va să cadă va să cadă va să cadă va să cadă. pe canale în delir trec vocale şi consoane subt nagaică în cohortă ca ...

citește »

C. Rădulescu-Motru şi Nietzsche

E greu de spus dacă atunci când scria aceste rânduri despre Nietzsche, C. Rădulescu-Motru viza de fapt actualitatea românească, angajată în producerea propriei sale „aristocraţii” ca garanţie a progresului social Consideraţiile lui C. Rădulescu-Motru cu privire la fenomenul Nietzsche (omul şi opera) se desfăşoară pe spaţiul restrâns al unei „cărţulii” – cum o numeşte autorul însuşi – care nu depăşeşte ...

citește »

Ion D. Sîrbu, epistolier

Până la urmă, analiza strict estetică a cărţilor lui I.D. Sîrbu se dovedeşte nesatisfăcătoare, nota Ion Simuţ, el devenind „un caz semnificativ pentru condiţia scriitorului în comunism”, definind, sub unghi moral, o existenţă tragică Grăbit să părăsească această lume cu trei luni înainte de explozia decembristă, aproape necunoscut, „descoperit” cu entuziasm după 1989, Ion D. Sîrbu ne‑a lăsat, s‑a spus, ...

citește »

După 1 Decembrie 2018

Marea Adunare de la Alba Iulia s‑a desfăşurat în timp ce Transilvania era ocupată de armata austro‑ungară, iar trupele feldmareşalului Mckensen se retrăgeau, trecând prin Sebeş şi ocolind Alba Iulia, conform înţelegerii cu organizatorii Adunării, care au promis că nu vor dezarma soldaţii germani din grupurile răzleţe. Condiţiile Unirii de la Alba Iulia erau, deci, de dublă ocupaţie străină. Spunem ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now