Contemporanul » pagina 2

Articole din

Theodor Codreanu: Marea vânătoare

Vânătoarea mitică era iniţiatică, purificatoare. Acum totul apare răsturnat. Seara, vânătorii s-⁠au întors beţi, prăfuiţi, în marginea pădurii, adunaţi în jurul lupului împuşcat. Câinii fuseseră brutalizaţi, loviţi cu sălbăticie Capitolul central Vânătoarea regală începe cu o observaţie asupra precarităţii ontologice a lumii, cu inconsistenţa ei stihial-⁠materială. În Teologia Dogmatică Ortodoxă, părintele Stăniloae1 precizează, altminteri, că lumea, ca împărăţie a Diavolului, ...

citește »

Andrei Marga: Sensul istoriei actuale (II)

Cultura interdisciplinarităţii În cultură, câştigă teren continuu conceptul cuprinzător al culturii: cultură este  şi literatură şi tehnologie avansată, şi sistem de drept şi justiţie şi dezbatere publică, şi reflexivitate avansată şi artă, religie şi filosofie. Unele ţări pun condiţia învăţării limbii la integrare şi critică multiculturalismul înţeles ca multilinguliasm civic, dar multiculturalismul ca soluţie strategică rămâne în vigoare În politică, ...

citește »

Horia Pătraşcu: „Detectorul biografic” şi rolul său în elecţiunea politică cu un studiu de caz introductiv

Cultura istoriei Îmi amintesc de spusele unui episcop ortodox adresate unui public tânăr, în mijlocul căruia mă aflam acum vreo douăzeci de ani: „Băieţi, ştiu că suneţi îndrăgostiţi, dar uitaţi-⁠vă bine la mamele lor – ca ele vor ajunge!” Toată sala a izbucnit în râs, unii mai inconştienţi decât alţii… nu ştiam cu câtă suferinţă vom verifica judecata bătrânului înţelept… ...

citește »

Marian Victor Buciu: Mircea Martin: teorie şi critică

„Originalitatea teoriei”, constatată de M. Martin, poate fi apreciată, dar poate fi şi verificată în relaţie cu originaritatea? Ies etnicitatea şi naţionalitatea din convenţional şi aproximat? Rămân închise în ele însele? G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ilustrează forţa spirituală românească, identitatea naţională, etnică. La el, specificul naţional este „un dat congenital, structural”, înţelege ...

citește »

Cătălin Ghiţă: Lucian Blaga şi religiosul secret: conceptul de „mistică” în Curs de filosofie a religiei

Cultura religiei Trebuie să precizez că scopul studiului meu este unul relativ modest: identificarea şi, ulterior, desfolierea semantică a conceptului de „mistică”, aşa cum transpare acesta din blagianul Curs de filosofie a religiei, ţinut la Sibiu, în anul universitar 1940-⁠1941. Având în vedere plurivalenţa de sensuri aproximative pe care le-⁠a comportat termenul în diacronia sa (iar lucrurile sunt încă mai ...

citește »

Poeme de Ignatie Grecu

GREIERUL ŞI LACRIMA LUI Marea cerului înstelat apasă ritmic pe ramuri. Sub ramuri, în umbră, printre bulgării întunecaţi, o mică scânteie tremură, greierul şi lacrima lui. NEVINOVAŢII MEI Ei nu presimt că vor muri curând Înjunghiaţi din vreme pentru praznic. Ci saltă feciorelnici pe pajişte zburdând, Priviţi cu înduioşare de un paznic. Corniţele dau muguri să răsară De sub zăpada ...

citește »

Din romanul în versuri Geniul inimii de Aura Christi

Departe Înaintezi prin lumina pâcloasă a târzielor după-amiezi. Departe e iadul şi raiul departe. Înţelegi că nu mai înţelegi nimic pe acest ţărm străin, unde ai fost adus fără să ţi se spună decât târziu, când nu se mai putea face nimic. Aici nu e nici viaţă, nici moarte. Nimic nu depinde de tine. Asculţi. Surâzi sfâşiat şi faci ceea ...

citește »

Mircea Braga: O „poveste” despre intersectarea lumilor

Într-⁠un segment de timp care a debutat sub semnul relativismului şi a evoluat, rapid, înspre starea de incertitudine, cum este epoca noastră, rigoarea logică supusă tendinţei de a înveşmânta categorial realitatea, inclusiv existenţialul, a fost asediată când de momentul neîncrederii în limbaj („cuvântul care ascunde”: Nietzsche, Heidegger, Gadamer etc.), când de cel al „gândirii slabe” (Vattimo), când de al facilităţii ...

citește »

Nicoleta Sălcudeanu: Fanatismul bine temperat

„Ce s-ar întâmpla dacă, într-o bună zi, ne-am pomeni faţă în faţă cu Mihai (sau Mihail, cum îi spunea Nichita Stănescu) Eminescu, cu Lucian Blaga sau Nicolae Iorga, cu G. Călinescu sau Liviu Rebreanu, cu Titu Maiorescu sau cu una din marile doamne ale literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu? S-ar simţi acasă? Aici, printre noi, scriitorii români. Aceste întrebări ar stârni, ...

citește »

România citeşte vă recomandă… Gala Premiilor „Matei Brâncoveanu”

Premii de o valoare considerabilă au însoțit trofeele „Matei Brâncoveanu” Prima vârstă a valorii Miercuri, 7 decembrie, la Sala Atlas a hotelului Radisson Blu, profesionişti tineri din 10 domenii au fost nominalizaţi pentru Premiile „Matei Brâncoveanu”, cele mai consistente distincţii româneşti rezervate realizărilor dintr-⁠un an. Este a doua ediţie a Galei în care sunt acordate trofeele ce completează demersul de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest