Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2020 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban • Excesul de radicalism / 3 Neavând încotro, mă analizez, mă privesc pe mine însumi, cel tremurător şi, nu rareori, nesigur de adevărurile, puţine, pe care le conţine, cel apt uneori…, o, nu‑nu, de a se sinucide… Mie nu mi s‑a acordat acel talent ...

citește »

Excesul de radicalism

Neavând încotro, mă analizez, mă privesc pe mine însumi, cel tremurător şi, nu rareori, nesigur de adevărurile, puţine, pe care le conţine, cel apt uneori…, o, nu‑nu, de a se sinucide… Nu îndrăznesc să mă apropii de propriul meu trecut, deoarece mă sperie excesul meu de radicalism, mă sperie înclinaţia spre un fel de tiranie, cea de a‑mi absolutiza existenţa. ...

citește »

Citindu‑l pe Nicolae Breban

Credinţa sa e într‑o apocalipsă mortală, de vreme ce moartea „e şi ea eternă”. Perspectivă în care, constată Monseniorul Deliman, „toate sensurile dispar”… Nu e prea greu să‑l citeşti pe Nicolae Breban, mult mai dificil devine să‑l „critici”. Prozatorul nu poate fi comentat, reexpus, decât simplificat, dar şi oarecum trădat ori mistificat, deopotrivă în fapt şi cuvânt. Scrisul lui este ...

citește »

Centrum mundi: o necesară şi riguroasă cercetare despre „arborele cunoaşterii”

Surprinzător şi aproape regretabil faptul că – la o jumătate de an de la apariţia unei cărţi[1] ce‑ar putea desemna un eveniment în câmpul cercetării filologico‑teologice naţionale – nu s‑a găsit printre cărturarii din Bănie şi cu atât mai puţin printre colegii celor doi coordonatori şi ai celorlalţi colaboratori, niciunul dispus să semnaleze, fie şi la nivelul unei recenzii, această ...

citește »

Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga

Blaga însuşi consideră că ideea centrală a întregii lui filosofii este cea de mister. Misterul s‑ar „ascunde” în spatele fiecărui obiect sau fenomen, constituind un fel de „în sine” al acestuia care poate fi parţial revelat, dar niciodată cunoscut… Asemenea marilor existenţialişti moderni, dar şi altor personalităţi din domeniul ştiinţei şi al culturii, Lucian Blaga a fost în acelaşi timp ...

citește »

Geneze statale în Europa orientală

Formarea Europei medievale pe urmele imperiului roman şi ale unui „Barbaricum” germanic, turanic sau slav constituie un capitol de istorie[1], unde socialul, economicul, religiosul şi artisticul se împletesc, atât în ceea ce priveşte Occidentul merovingian, carolingian şi romanic, cât şi Bizanţul iustinianeu şi iconoclast, cu vecinătăţile sale islamice. Dacă geneza statelor din Europa occidentală şi‑a avut demult exegeţii, pentru spaţiile ...

citește »

O pledoarie exemplară

Limba română ocupă locul 15 „printr‑un scor global”, ceea ce „înseamnă enorm de mult pentru moştenirea culturală lăsată sieşi şi lumii de către poporul român”… „Străinii aflau toate acestea de la unii dintre români, care se mândreau cu numele şi cu originea lor”[1]. În recenta carte‑eveniment semnată de Ioan‑Aurel Pop, De la romani la români. Pledoarie pentru latinitate (Editura Litera, ...

citește »

Prizonierii Zeului. Un alt tip de limbaj

E ceva care lucrează forurile dinlăuntru în subterane şi aduce totul acolo, ca într‑o trezorerie invizibilă, interiorizând totul din setea unamunoiană de eternitate, care e până la un punct sete de cunoaştere de sine, eşuată în setea de cunoaştere a eului substanţial. Această înmagazinare vrăjită – să‑i spunem aşa, deşi termenul incomodează timpanul – această creştere, sporire lăuntrică iscată din ...

citește »

Ludmila Uliţkaia şi scara lui Iakov

Scara lui Iakov, o parabolă, o carte despre dragoste şi conştiinţă, o cronică de familie cu accente autobiografice, traversând un secol de istorie tumultuoasă, în care vocea care se impune aparţine unei femei. În 2016, Scara lui Iakov a câştigat, în cadrul Premiilor Bolşaia Kniga, locul al treilea şi Premiul cititorilor. Este tradus în peste douăzeci de ţări. Nora, tânără ...

citește »

Angoasele noastre istorice

Ca singur popor latin de credinţă ortodoxă – militant, de la o vreme, pentru sincronizare cu Occidentul – am devenit o punte de legătură între cei doi plămâni ai continentului (cum a spus metaforic papa Ioan Paul al II‑lea)… Suntem adesea confruntaţi în viaţa aceasta frământată cu multe provocări, fapt pentru care, loviţi uneori crunt de soartă, de instituţii, de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest