Contemporanul » pagina 7

G. Mosari: De la Bookfest la Gaudeamus

Deşi voi vorbi despre câteva evenimente din Ţara Sfântă, am ales un titlu care cuprinde două activităţi deosebite din România: târgurile de carte Bookfest (iunie 2016) şi Gaudeamus (noiembrie 2016). De ce? Pentru că ambele se referă în bună măsură la Israel, iar la Salonul de Carte Bookfest, ţara de la Mediterană a fost invitată de onoare. Vreau să menţionez ...

citește »

Poem de Aura Christi: Opreşte-te

Aura Christi Opreşte-te Nu mai fugi! Opreşte-te! Nu mai pluti de nicăieri spre nicăieri, cu inima în dinţi şi-n gând tot mai pustie. Încearcă să nu uiţi: inima, da, inima e una din rădăcinile fiinţei, e creasta ei năucă şi prea vie. Să faci ce-ţi spune ea! Ea ştie!! Ea ştie şi îţi va povesti, aici, acum, că mi-este aşa ...

citește »

Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2016

Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2016 Editorial Nicolae Breban ● Un spectacol al răsturnării ordinii/ 3 Cine ar sta să enumere şi să descrie mai în amănunt întreg acest spectacol al răsturnării ordinii, al valorilor şi marilor figuri ale istoriei româneşti sau universale, ar crea, fără voia sa, în mintea unor generaţii născute după Decembrie 1989 un fel de carnaval ...

citește »

Nicolae Breban: Un spectacol al răsturnării ordinii

Cine ar sta să enumere şi să descrie mai în amănunt întreg acest spectacol al răsturnării ordinii, al valorilor şi marilor figuri ale istoriei româneşti sau universale, ar crea, fără voia sa, în mintea unor generaţii născute după Decembrie 1989 un fel de carnaval tragi-⁠comic, episoade şi răsturnări de situaţii sau atacuri brutale la bunul simţ atât de directe, încât ...

citește »

Bogdan Creţu: Mihai Ursachi – religia poeziei (II)

În această cheie, ultimele sale texte din antologia de bilanţ, Arca (1979), în care se salvează, conform sugestiei din titlu, tot ceea ce este de salvat, au un caracter testamentar. Ele încheie cumva afacerea poetului cu poezia Sinteza acestor procedee, a discursului esenţializat şi a celui epic, cu posibilităţi alegorice, piesa-⁠cheie a în- tregii opere ursachiene, de la care pornind ...

citește »

Mircea Platon: Reforma învăţământului şi extremismul politic

Sistemul românesc de învăţământ e supus unei noi „reforme”. Din decembrie 1989 şi până astăzi, România a avut peste 20 de miniştri ai Educaţiei. Legea educaţiei a fost schimbată de peste 60 de ori. Sistemul românesc de învăţământ e supus unei noi „reforme”. Din decembrie 1989 şi până astăzi, România a avut peste 20 de miniştri ai Educaţiei. Legea educaţiei ...

citește »

Iulian Boldea: Gheorghe Crăciun – teorie şi dicţiune critică

Construcţia teoretică a lui Gheorghe Crăciun din Aisbergul poeziei moderne este, am putea spune, structurată dual; avem de a face, pe de o parte, cu o arhitectură speculativ-⁠teoretică extrem de riguroasă şi solidă, cu aserţiuni de evidentă fermitate, mereu ilustrate prin exemple textuale concludente Prin studiile şi eseurile sale Gheorghe Crăciun a dovedit, aşa cum au arătat criticii care i-⁠au ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Recitind istorii alternative

Scenariul istoric alternativ prim este mult mai întunecat decât istoria aşa cum o ştim noi, rezultatul fiind similar exerciţiilor istorice contrafactuale, deoarece îşi reasigură cititorii că trăiesc într-⁠o lume mai bună, cea ficţională (sau, măcar una dintre ele) fiind, evident, un coşmar Virtualitatea ficţională a cuvântului utopia, ca termen generic, poate fi intuită plecând de la nomenclatura sa complexă, în ...

citește »

Mircea Braga: Arta după artă (I). Demersul anticipativ al lui Theodor W. Adorno

Principiul cererii şi al ofertei, sub tutela căruia s-⁠a produs reificarea operei ca marfă, nu are relief estetic, de unde apariţia alegaţiilor privind nu doar „moartea esteticii”, ci şi urgenţa unei „non-⁠estetici”, a unei „anti-⁠estetici”. Este reiterată, astfel, formula „vechiul trebuie să dispară în faţa noului”, fapt care nu traduce altceva, în opinia lui Adorno, decât neînţelegerea adevăratului sens al ...

citește »

Alexandru Surdu: Vişeul de Sus. La sediul cavalerilor marmaţieni

Multe s-⁠au schimbat de atunci. S-⁠au înălţat şi au căzut marile împărăţii; s-⁠au adâncit şi s-⁠au şters multe graniţe; s-⁠au alăturat şi s-⁠au despărţit ţările, numai Pasul Prislop, care îi desparte şi îi leagă pe români de români, prin care au plecat şi s-⁠au întors la vremea cuvenită cavalerii marmaţieni, este la fel. Aşa a fost şi aşa va fi, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest