Contemporanul » pagina 3

Luiza Brcan: Căutătorul de lumină (Lisandru)

Alexandru Ciutureanu a rămas, de-⁠a lungul vieţii, ataşat de tradiţie, dar n-⁠a fost un imitator, ci un autentic şi subtil inovator. Îşi însuşise lecţia brâncuşiană, însă o trecuse prin filtrul unei personalităţi viguroase şi al unei viziuni abstractizante. Acest articol îi este dedicat sculptorului Alexandru Ciutureanu, Lisandru, cum îi spunea bunul şi dragul lui prieten Alexandru Grosu şi cum îi ...

citește »

Un cinema dincolo de exotism

Festivalul internaţional al filmului de la Antalya Deşi toate generaţiile de cineaşti din Turcia sunt reprezentate aici (cele mature mai ales prin peliculele din retrospective (ca de pildă Cinematograful turc la Cannes), totuşi cineaştii mai tineri sunt, pe bună dreptate, în centrul atenţiei. La fel ca majoritatea cinefililor, mi-⁠am imaginat şi eu festivalurile internaţionale ca pe un fel de paradis ...

citește »

De nouă ori „Anim’est”

După cum se ştie, România a mai avut parte, în veacul trecut, de un festival internaţional de animaţie, la Mamaia, dotat cu „Pelicani de aur” – un festival din juriul căruia am avut onoarea să fac parte, în anul 1970, alături de Ion Popescu Gopo, de americanul William Littlejohn, de spaniolul Manuel Otero, de rusul Boris Stepanţev, de italianul Riccardo ...

citește »

Publicistica unui intelectual erou

Primul volum din „Scrierile” omului de ştiinţă şi umanistului Gr.T.Popa, serie editată la Junimea şi finanţată de Primăria Iaşilor este o restituire importantă a publicisticii acestuia de la „Însemnări ieşene” (1936-⁠1940), revistă a cărei redacţie se afla chiar la Institutul de Anatomie din Iaşi, unde savantul de anvergură şi reputaţie europeană, aflat la un moment dat pe lista propunerilor pentru ...

citește »

Revista Contemporanul nr. 11 / 2014 insoțit de suplimentul Comunismul cu rele și rele

Citiți în nr. 11 / 2014 al revistei Contemporanul Din sumar: ■ Nicolae Breban. Să ne înzidim în present ■ Andrei Marga · Dialectica iluminismului ■ Vasile Muscă · Generația marii uniri ■ Bogdan Crețu · A prinde rădăcini în cuvânt ■ Marian Victor Buciu · Leonid Dimov și febra onirică ■ Adriana Teodorescu · Autenticităţi destrămate ■ Literatura română ...

citește »

Să ne înzidim în prezent

E adevărat că azi, la fel ca şi alte popoare cu care se pare că ne înrudim într-⁠un fel sau altul, din comunitatea limbilor romanice, nu mai avem profeţi! Cineva care să ne spună ce vom fi, ce vom îndura sau trăi şi, mai ales, ce am fost! Să ne dăruiască acea viziune halucinatorie, presărată cu elemente fantastic de materiale, ...

citește »

A prinde rădăcini în cuvânt

Creatorul există doar în măsura în care trăieşte, ca pe o stare de graţie, starea poetică; sau, mai precis: existenţa lui este justificată, capătă temei abia atunci când reuşeşte să prindă rădăcini în spaţiul amniotic al cuvântului. Nimic exterior nu-⁠l mai poate afecta, nimic ce vine din afară nu se poate concretiza din simplul motiv că în afară nu mai ...

citește »

Troţki nu face bodybuilding (II) – continuare din numărul trecut

Emmanuel Carrère, Limonov Editura TREI, 2014 Limonov rafinează cunoaşterea până la limita de sus a iraţionalului, care pentru el însemna incandescenţă, fervoare, adică dezordine. (continuare din numărul trecut) Rus fiind (e o fatalitate dictată de naştere), Limonov se eliberează procedând, în mod programatic, ca neruşii. E şi un adevăr practic în toate acestea: mergând din ţară în ţară, traversând Oceanul ...

citește »

Leonid Dimov şi febra onirică

Realul e întors în ireal, vechile relaţii semantice sfărâmate, hiperbolizat prin reverie. Există aici chiar lexicul (materia) de mai târziu: lucarne, flote, fluturi etc. La jumătatea drumului (din volumul La capăt, 1974, citat în continuare) e repetat în volumul Amintiri, poemul XXXII (v. ediţia îngrijită şi prefaţată de Ion Bogdan Lefter, Leonid Dimov. Opera poetică, vol. II, Ed. Paralela 45, ...

citește »

Act tulbure de narcisism (I)

Lucian Vasiliu, în 1985, îl asocia cu stirpea poeţilor „alchimişti” şi „experimentalişti”, iar Laurenţiu Ulici, tot atunci, îl aşeza între Marius Robescu şi Matei Vişniec, „între nostalgia romantică şi reveria glacială”, „într-⁠o ambianţă de transparent şi obscur”. Evident că titlul ales e o replică de semn întors la celebrul act clar de narcisism al lui Ion Barbu. Un clinamen, totodată, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest