Contemporanul » Noutăți editoriale » Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2020
Suplimentul de istorie București în 5 minute

Editorial
Nicolae Breban • Catastrofă sau destin / 3
Scriitorul pătruns de o reală vocaţie şi capacitate ficţională este sincer, mai ales, nu în confesiuni, ci cu mult mai mult, mai adânc, mai real sincer, în ficţiunile sale, numite generic roman.

Profil
Marian Victor Buciu • Mircea Ciobanu: poetica religiozităţii / 4
O vorbire zgomotoasă umbreşte rănită spaţiul închis, insula. Mesajul e despre timpul încă permis unui egocentric, într‑o înscenare onirică.

Cronica literară
Ştefan Borbély • Scrisorile lui Christian W. Schenk / 5
Se cuvine să fie remarcată, chiar de la început, civilitatea exemplară în spiritul căreia masiva colecţie de scrisori a fost pusă în circulaţie.

Lecţii de istorie
Alexandru SurduPetrova şi Leordina / 6
Din aceeaşi Familie de Dolha şi Petrova făcea parte şi Vasile Filipciuc, doctor în drept, gazetar, parlamentar şi om politic, unul dintre înfăptuitorii Unirii de la Alba Iulia.

Clubul academicienilor
Răzvan TheodorescuCeva despre portretul lui Vlad Ţepeş şi alte portrete / 7
Trebuie spus de îndată că prezenţa iniţială a portretului lui Ţepeş într‑o colecţie a lui Petru Şchiopul are o completare semnificativă.

Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu • Fantasticul într‑o impecabilă perspectivă academică / 8
Deschis cu un capitol intitulat Feţele fantasticului, dialogul rafinat al lui Gheorghe Glodeanu cu specialişti occidentali ai domeniului, precum Jacques Goimard sau Olivier Valentin, generează o serie de întrebări incitante.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura ChristiForţa poeziei. lumea ideilor eterne / 9
Acest mecanism abisal, de care s‑au apropiat gânditori ca Schiller, Goethe, C.G. Jung, Nietzsche, Eminescu, Lucian Blaga, Heidegger, Brodski ş.a., rămâne a fi, evident, ultradificil de pătruns şi, de obicei, e descris prin recursul la metaforă, adică la un instrument adjudecat de universul estetic.

Semnal editorial
Recuperarea valorilor. ICR publică doi reprezentanţi ai exilului literar românesc din Franţa / 10

Marginalii
Boris Marian • Muzica şi poezia evreilor / 10
Sanie cu zurgălăi, un cântec popular românesc, are la bază un vechi motiv evreiesc, iar imnul Statului Israel este scris pe un motiv românesc.
Dacă deschizi subiectul enunţat în titlu, aproape oricine va vorbi despre Psalmii lui David şi Cântarea Cântărilor a lui Solomon.

Clepsidra cu nuanţe
Sorin LavricSaţietatea cronică a răgazului inept / 11
Centrul de greutate al mocnirilor secrete trebuie să fie în conturul propriei persoane. Este acesta egoism? Este, dar e luminat.

Cronica literară
Marius Miheţ • Steinhardt şi ultimul sfert de veac / 12
Publicistica de‑acum aparţine unui individ ce se bucură de calitatea de martor şi de exilat totodată, iar textele monahului, cele de după 1980, aşadar, pot fi citite şi ca predici sub acoperire.

Polemice
Mircea PlatonDespre cauza răului din şcoala românească / 13
I.C. Brătianu se întreba dacă e corect să pui toată responsabilitatea în cârca părinţilor şi a profesorilor, adică a indivizilor, atât timp cât şcoala e organizată şi controlată de guvern.

Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel PopIubirea de şcoală / 14
Aproape toate şcolile româneşti vechi din Transilvania au împlinit în 2019 o sută de ani. De ce doar atâţia? Este foarte simplu, fiindcă înainte de 1918 nu existau în provinciile româneşti ocupate de monarhia habsburgică şcoli româneşti de stat, adică şcoli în care toate materiile să fie predate în româneşte.

Clubul Ideea Europeană
George Motroc în dialog cu Adrian Majuru:
României îi lipseşte o «hartă a viitorului»” (II) / 16
Închiderea societăţii în reguli severe de supravieţuire determină o reformatare culturală de anvergură, pe termen lung. Iar asta înseamnă, în primul rând, o reinventare pentru fiecare furnizor de servicii culturale, la nivelul fiecărei celule creatoare din interiorul unei instituţii.

Portrete în relief
Liliana Danciu • Adrian Majuru – un istoric la porţile fanteziei / 18
În ambele volume, Adrian Majuru face inserţii curajoase în timp şi spaţiu, ancorând în evenimente de ordin general aspecte cotidiene din viaţa unor personalităţi.

Portrete în relief
Bogdana Simionescu • Centenarul naşterii academicianului Cristofor Simionescu, celebrat la Bucureşti şi la Iaşi / 19
Dincolo de opera ştiinţifică şi de numeroşii săi discipoli, profesorul Simionescu ne‑a lăsat şi cinci volume de Gânduri, scrise între anii 1978 şi 1999 şi publicate la Editura Junimea şi Editura Enciclopedică.

Cristofor Simionescu • Şcoala / 19
Şcoala, ca instituţie socială, cu corp de învăţători şi de profesori are, cred, doar o vechime de câteva mii de ani. În paranteză fie spus, cuvântul şcoală provine din limba greacă şi înseamnă ad litteram „odihnă după muncă”.

D.R. Popescu • 85
Bogdan Creţu • Leul albastru: despre literatură şi libertate / 20
Înainte de 1989 s‑a scris la noi o mare literatură. Ceea ce înseamnă că libertatea a fost posibilă. Nu permisă, nu tolerată, ci asumată. Nu în ultimul rând, prin literatură. Marii scriitori postbelici (nu întâmplător cei mai atacaţi după 1990: Marin Preda, Nicolae Breban, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ş.a.) au fost mai mult decât scriitori: ei au făcut posibilă nevoia de libertate. Pentru că marea literatură se opune mereu, ieri ca şi azi, gândirii tipizate, confiscării adevărului.Printre aceşti câţiva mari scriitori trebuie neapărat socotit şi D.R. Popescu. Dincolo de funcţiile sale politice sau administrative, el e un mare creator. Iar cărţile sale sunt la fel de vii şi azi.

Constantin Cubleşan • Un dramaturg uitat / 21
Piesa lui D.R. Popescu este, în dimensiunea sa panoramică, „geografia unei generaţii”, cum conchide Loredana, generaţie sacrificată, după modelul shakespearian din tragediile acestuia, în malaxorul abuziv al istoriei contemporane, un „labirint” din hăţişurile căruia, ca în tragedia hamletiană, aşa cum este încredinţat părintele Ilie, se iese doar prin crimă.

Cronica plastică
Luiza Barcan • Tabăra de sculptură de la Măgura‑Buzău: după 50 de ani / 22

Maria Uca Marinescu • 80
Mihaela Helmis în dialog cu Maria Uca Marinescu:
Ceea ce ne diferenţiază este felul cum ne gândim viaţa” / 26
Muntele este cel care m‑a format şi am trecut şi prin expediţii grele. El m‑a făcut puternică şi am descoperit că înţelegerea naturii îţi dă acea siguranţă de sine şi, dacă e să alegi, atunci, sigur, ar trebui să mergi măcar o dată pe an în mijlocul naturii.

Profil
Adrian Dinu Rachieru • Camil Petrescu, în 3D / 28
Fenomenologia husserliană rămâne „muza” lui Camil Petrescu, deşi scriitorul încercase să împace două doctrine în conflict, altoind Filosofiei substanţei intuiţionismul lui Bergson.

Profeţii spectaculare
Alexa Visarion • Taina / 29
Încet, ca într‑o visare, se aude glasul unui clopot… Durere sau binecuvântare?

Corespondenţă din China
Ding Chao • Gânduri de ziua limbii române / 30
Când îmi aduc aminte de legăturile mele cu România, nu pot să‑mi reprim sentimentele de omagiu şi profundă recunoştinţă faţă de aceşti dascăli, profesori, academicieni, care m‑au călăuzit cândva profesional, dar, mai ales, ne‑au dat excelenţa şi integritatea pilduitoare în slujirea şi sfinţirea limbii române.

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan • Literatura între chetă şi comisionat / 31
Comedie, paradox, inepuizabilă inventivitate din categoria Witz, limbaj umoristic în exces sunt calităţile indiscutabile ale acestor povestiri, în care sunt îngroşate până la grotesc stereotipuri misogine, clişee ale amalgamului New Age şi pseudoştiinţific, imposturii academice.

Polemice
Magda Ursache • Trianon. Ne „distanţăm” de istorie? / 32
Tratatul e doar un „episod juridic”, România întregită au făcut‑o românii, susţine acad. Ioan‑Aurel Pop, totdeauna consistent în argumentaţie, împotriva inconsistentului Boia, onorat de Orban cu „Ordinul de Merit al Ungariei”.

Premiile GOPO • 2020
Dana Duma • Ediţia crizei Covid-19 / 33
Ediţia 2020 va rămâne în istoria Premiilor Gopo ca „ediţia crizei Covid-19”, pe care cineaştii au încercat s‑o combată cu mesaje optimiste, care ar putea grăbi revenirea la normalitate.

Istorie şi civilizaţie românească
Daniela Lupu • Cărţi cu blazon: ex‑librisul familiei Basarab Brâncoveanu / 34
Călăreţul din acest blazon, care ţine în mâna dreaptă o sabie ridicată, în vârful căreia este înfipt un cap de turc, a fost reprodus în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea pe sigiliul şi argintăria familiei, pe soclul statuii Domniţei Bălaşa (opera sculptorului Karl Storck) de la biserica omonimă, dar şi pe frontispiciul unei partituri tipărite la Paris în 1877.

Arte plastice
Angelica Iacob • Aspecte inedite ale expoziţiei Muzeul Simu şi Pinacoteca Bucureşti / 35
Expoziţia Muzeul Simu şi Pinacoteca Bucureşti prezintă un muzeu dispărut şi povestea familiei Simu.

Civilizaţie românească
Adrian Şonka, Mihai Dascălu, Tudor Mihăescu şi Elisabeta Petrescu • Observatorul astronomic „Amiral Vasile Urseanu” – scurtă istorie / 36
Observatorul Astronomic este deschis publicului. Puteţi admira de pe trotuar luneta amiralului Urseanu, care este expusă la etajul 1, pe colţul clădirii pe care acesta a ridicat‑o pentru ca toţi să ne bucurăm de cer.

Corespondenţă din italia
Irina Ţurcanu-Francesconi în dialog cu Daniele Mencarelli:
De ce totul cere să fie salvat / 37
E nevoie de noroc pentru a întâlni persoanele potrivite, adică maeştrii. Omul nu învaţă nimic de unul singur, are mereu nevoie de un maestru.

Teatru
Dana Pocea • Teatrul on-line în vremea pandemiei / 38
Clar, tot ceea ce evoc aici, şi am în vedere doar o cantitate infimă, relevantă însă estetic, din ceea ce a fost inclus în program, a intrat la noi în casă graţie tehnologiei, cu bunele şi relele ei. Mă refer la inerente poticniri de factură tehnică.

O carte‑eveniment
Dana Duma, Istoria Filmului Românesc de Animaţie (1920‑2020), Editura Academiei Române, 2020
Dinu‑Ioan Nicula • Oglinda unui gen Centenar / 39
Valoarea Istoriei… ca instrument de lucru este augmentată de cele două secţiuni aflate în partea a doua a volumului.

Suplimentul istoric Bucureşti în 5 minute

Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimo­niul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedi­cate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.

Vă dorim lectură plăcută!

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest