Contemporanul nr. 2 Februarie 2025

Contemporanul nr. 2 Februarie 2025

În loc de editorial
Nicolae Breban • Rămân zeii / 3
Ce să mai faci cu tine însuți, ai ajuns un biet obiect, viu în aparență, dar… părăsit, aruncat cu o brutalitate fără de margini!
Ciudat, te‑ai trezit absolut zăpăcit, asaltat și orbit de fantasme și bizare extravaganțe, așa, nitam‑nisam, te‑ai trezit aproape un poet, cum s‑ar zice, după ce ți‑ai pierdut jumătatea, iubita, soața, fugită, trădătoare sau moartă.

Cronica literară
Ştefan Borbély • Vieți paralele / 4
Romanul își propune să radiografieze contrastiv, dar și virtual compensativ două sisteme umane, la palierul mediei lor de relevanță socială, set de valori și comportament, alegerea nivelului socio‑profesional relativ echivalent al celor doi protagoniști fiind un bun câștigat.
Pe lângă deja citatul clasament mondial al fericirii, romanul caută să elucideze, mai mult prin aluzii fin lucrate, decât prin aserțiuni directe, câteva dintre marile paradoxuri ale existenței scandinave, cel mai relevant fiind acela al ratei mari de sinucideri.

Din arhivele demnității naționale
Mircea Platon • „Din neam în neam, nestrămutat” / 5
Vocea statului pune surdină și încetul cu încetul stinge vocea oamenilor în ceea ce privește moștenirile. Statul ia în stăpânire și această trecere.

Agenda academică
Aderarea deplină a României la spațiul Schengen / 6
Academia Română, partener al Academiei Europaea și al Federației Europene a Academiilor de Știință și Umaniste (ALLEA), va putea valorifica în mod superior această nouă realitate.
„E. Lovinescu – Istoria civilizației române moderne 1924‑2024” / 6
Gravuri de Rembrandt… / 6
„Fascism și postfascism în istoria Europei…” / 6

Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Limba română ca destin al românilor / 7
Se văd și roadele declarării, după mai bine de trei decenii de la căderea Uniunii Sovietice, a limbii române, prin Constituție, drept limba oficială a Republicii Moldova, în locul invenției politice ridicole numite „limba moldovenească”.
Se văd roadele celor peste trei decenii de școală românească, de mijloace de difuzare în masă în românește, care, fără să le întreacă pe acelea în rusă, răzbat bine acum la suprafață.

Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Fragmente dintr‑o (auto)biografie intelectuală / 8
E admirabil de sincer, însă, că apare aici și o nuanțată înțelegere a Tradiției, asociată unei diferite înțelegeri a rostului de a fi în lume al omului provocat de nou.
Toate Amintirile și evocările adunate în paginile volumului etalează nu numai talentul de povestitor al autorului, ci și capacitatea lui de a realiza portrete vii.

Diminețile licornului
Aura Christi • Între Pygmalion și Napoleon / 9
Îmi provoc viul dinlăuntrul meu, deci exist; îl strunjesc, îl fasonez, lucrez cu aluatu‑i de bronz sau de fildeș, ca un fel de Pygmalion distrat, din cale afară de practic și perspicace.
„Ce a fost Napoleon în exterior, e fiecare artist în interior!” exclamă, aflându‑se pe pământurile ființei, poetul praghez de expresie germană.

Agenda academică
Colaborare științifică dintre România și Republica Moldova / 10
„100 de ani de la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist din România, 1924‑2024” / 10
Aflat în ilegalitate, Partidul Comunist a militat pentru destrămarea României Mari.
„Misiuni internaționale de inspecție în lagărele de prizonieri de război (români) ale Puterilor Centrale, în timpul primei conflagrații” / 10

Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Tragedia evreilor bucureșteni / 11
Însemnările finale despre ziua de 22 ianuarie sunt, tot așa, pe cât de teribile în aproximarea pogromului de la București, pe atât de autentice în reliefarea psihologică și morală a potențialei victime.
Când tunul intră „în acțiune” și basul lui „greu și profund” ajunge până la locuința „unde ne‑am consemnat voluntar”, Brunea‑Fox îl leagă imediat de „voința generalului Antonescu de a proceda hotărât”.

Cărți
Constantin Coroiu • Eugene Ionesco după Eugen Ionescu / 12
Eugen Ionescu ocupă, fără îndoială, un capitol, e drept nu dintre cele mai consistente, şi în literatura română, adică în literatura unei țări.
După mai bine de trei decenii de la ieșirea lui Eugen Ionescu din scena vieții, ne putem întreba dacă receptarea în postumitate a operei sale se ridică la nivelul aşteptării admiratorilor.

Istorie literară
Marius Miheț • Atâtea cuvinte și nimic nu e spus încă / 13
Ideea majoră din Evadarea tăcută este indestructibilitatea ființei umane.
Un manual al supraviețuirii prin asumarea disprețului de sine ca revelație spirituală.

Lecturi
Theodor Codreanu • Epistolarul Eminescu – Veronica Micle / 14
Călinescu însuși a ezitat să‑l includă pe Eminescu în categoria monstrum eruditionis, polemizând cu cei care au făcut‑o în eminescologia interbelică.

Cronica literară
Andrei Simuț • Romanul întrebărilor ultime / 15
Deliciul acestui roman este tocmai refuzul răspunsurilor tranșante la astfel de interogații, puterea de a le menține într‑o tensiune perpetuă prin intermediul situațiilor‑limită.
Mai mult decât un roman de dragoste și mai mult decât un roman despre comunism, cartea este o meditație profundă asupra esenței și surselor răului.

Polemice
Constantin Toader • Marea dezvrăjire / 16
Anularea alegerilor din 6 decembrie 2024 a avut efectul unui cutremur, ducând la destrămarea multor fantasme, la o eliberare a multor români din vraja ideologiei progresiste.
În ce țară trăim? Ce regim politic avem în România? Prin ce magie a ajuns această republică o țară a superlativelor negative, o țară bogată cu oameni săraci.

Credință și cultură
† Timotei Prahoveanul • Taina unui nou început / 17
Insula Patmos, acest loc unde cerul s‑a deschis și Dumnezeu S‑a descoperit în lumină, este un semn al iubirii nemărginite și al biruinței asupra singurătății, suferinței și morții.

Corespondențe din Grecia
Angela Bratsou • Mituri contemporane / 18
O parte dintre cei refuzați, iritați de nedreptatea ce considerau că li se face, au deschis în paralel un Salon al refuzaților. În fruntea lor? Manet, Pissarro, Whistler, Gauguin.

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Simona Laiu • A regenera viața prin sacrificiu / 19
Când s‑a mers, la un moment dat la expoziția internațională de la Paris din 1867, românii au construit Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş.

Agenda diplomației culturale
Două culturi – două civilizații. 75 de ani de relații diplomatice sino‑române / 21
Moștenirea literară este cel mai de preț lucru pe care îl avem în urma schimburilor culturale între oameni. În domeniul traducerii și publicării cărților, cele două țări au semnat un acord de cooperare, trimițând reprezentanți care să participe la târgurile de carte, dar au și încurajat o cooperare strânsă între edituri.
Un proverb chinezesc spune:
O zi de stai fără o carte, lumea ți se întoarce pe cealaltă parte, la fel cum zicala românească amintește: Ai carte, ai parte.
Cele două edituri prezente astăzi, aici – Editura Universității Renmin și Editura Ideea Europeană – au publicat o serie de lucrări excepționale din domeniile istoriei, culturii sau artelor aparținând celor două țări.
Editura Ideea Europeană a lansat, în premieră absolută, Colecția Academica. Volumele Istoria României moderne (tradusă, până la această oră, în limbile chineză și spaniolă) și Identitatea românească de Ioan‑Aurel Pop, și Sub semnul Marii Uniri de Dumitru Preda.

Eveniment
Gala Premiilor APLER: Contemporanul. Ideea Europeană – revista anului 2023 / 23

Eveniment
Academia Română celebrează Ziua Culturii Naționale, ediția a XV‑a / 23

Lecturi
George Motroc • Nu mai e nimeni acasă / 24
Refuzul categoric al mamei de a‑i acorda o a doua șansă – participarea la un nou examen – arată cât de mari au fost speranțele că fata ei îi va răzbuna destinul cenușiu și va deveni ceea ce ea n‑a reușit, adică o mare balerină.
Împotriva tuturor miturilor vehiculate, nici Japonia nu pare să fie raiul pe pământ, în special din cauza unor socri.

Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2024
Marian Victor Buciu • Han Kang. Cărțile renașterii / 25
Studenții sunt împușcați, iar trupurile sunt așezate în formă de cruce, noaptea, în Prefectura ocupată, deși cântă imnul național.
De altfel, renașterea face parte din viziunea sau concepția scriitoarei.

Eseu
Crișu Dascălu • O seamă de opinii / 26
Că uitarea lor este și a specialiștilor este cu totul și cu totul altceva. Ceva pentru care ar merita să ne părăsim comoditatea.
Românii din sud sunt uitați de oamenii de rând, care de multă vreme nu mai învață despre ei în școli.

Ideologii contemporane
Mirel Taloș • Discursul asupra metodei al corectitudinii politice / 27

Corespondențe din Viena
Hans Dama • Germanii din Banatul Montan / 27

Corespondență din SUA
Mirela Roznoveanu • Monica Pillat: Poezia ca mărturisire de credință / 28
Destinul Monicăi Pillat este luminat, dar și apăsat de responsabilitatea față de o ascendență ilustră. Pe umerii celei care a devenit poetă, eseist, critic literar, traducător, îngrijitor de ediții, profesor universitar stă o familie de cărturari și creatori.

Corespondență din Stockholm
Dorina Brândușa Landén • Muzeul Hallwylska, Lim‑Johan și onestitatea absolută / 29
O zi de duminică însorită și nevoia de a rupe monotonia unei zile libere în una dintre suburbiile Stockholmului. Mă gândesc că o vizită la Muzeul Hallwylska ar putea fi o călătorie interesantă.

Polemice
Magda Ursache • Credeam că importantă e… / 30
În 1984, Ceaușescu i‑a acordat „Ordinul Meritul Cultural, clasa a patra” și a tot mers din merit în merit. Mă bucur că am rămas nevaccinată la toți virușii corect politici, la toate „ondulațiile de caracter” pe care le presupune succesul social.
Că Mircea Cărtărescu a fost activist la revista Securității, Activistul, e doar un bârfem al presei. Și că a plagiat, alt bârfem.

(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Tat tvam asi / 31
De ce pare să fi devenit sentimentul românesc al ființei, cum ar spune Noica, atât de străin de validarea existențelor prin valoare?

Cronica plastică
Luiza Barcan • O lecție de măiestrie / 32
În forme simple, clare, compacte, stilizate, aproape toate legate de portret și de anatomie, artistul evocă lumea trecută a înaintașilor săi, a strămoșilor, cărora astfel le și cinstește memoria.
Marian Petre este un artist puternic ancorat în tradiție, la nivelul tematicii și al tehnicilor de lucru, dar în același timp un artist modern, care vine cu soluții plastice originale.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Orient Express – rutele luxului de succes / 33
La scară europeană, Orient Express avea în 1921 cinci trasee care traversau Europa de la Londra/ Paris până la Constantinopol şi două erau prin România.Subiectul Orient Express în România, dincolo de ceea ce a conservat mitologia prin ecranizări si beletristică, a însemnat şi o altă poveste diferită, neaşteptată prin sincronizare cu Europa.

Film • Premiile Globul de aur
Dana Duma • „I love You, Romania!” / 34
Noutățile privind Festivalul de la Palm Springs vin  să reia mesajul rostit emoţionat de Sebastian Stan la Gala Globurilor de Aur:
„I love You, Romania!”
Toată lumea a reţinut discursul de mulţumire al actorului, care a recunoscut că s‑a născut în România, de unde a plecat la opt ani, a mulţumit mamei sale care l‑a dus în Statele Unite unde „i‑a dat totul” şi, în final, a pronunţat clar „I love You Romania!”

Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu • La Carnegie Hall, după un secol / 35
În 1923, când descindea pe continentul american, Enescu era descris de presă drept „unul dintre cei mai rafinați muzicieni ai vremii – compozitor, dirijor, violonist, pianist, violoncelist”.
Enescu e o descoperire de proporții epice. El s‑a transformat într‑unul dintre cei mai desăvârșiți muzicieni din istorie.

Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Mâna nevăzută a istoriei / 36
Nimic nu se poate face fără Dumnezeu. Ce nu putem să facem noi, face Dumnezeu pentru noi.
Am fost informat că voi de Crăciun tăiați porcul. E adevărat?

Cultura între Stockholm și Paris
Sînziana Ravini • O adevărată revoluție / 37
Gluma lui Žižek trebuie înțeleasă prin prisma dictaturilor est‑europene din Războiul Rece, unde gluma era atât o monedă socială, o distracție, cât și un act de rezistență politică.

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Sorin Dumitrescu – in memoriam / 38
Demonstrația plastică a discursului său teologico‑artistic, despre ceea ce el numește pictură bizantină „arheologică”, o găsim explicit în lucrarea „Înger”, expusă permanent la Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia.
Sorin Dumitrescu rămâne o voce remarcabilă și unică a culturii românești atât prin propria sa creație, cât și prin capacitatea sa remarcabilă de a identifica vectorii principali ai creației românești.

Teatru
Dana Pocea • Poezia ca formă de spectacol / 39
Gavriil Pinte creează un spectacol al iraționalului agresând estetic raționalul convențional.
Radu Afrim alocă în Ierbar „timpului care crește‑n urmă” o aură de taină.

Vă dorim lectură plăcută!

Editura Ideea Europeană • Noutăți editoriale

Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)

Revistă apărută cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Revista apare sub egida
Academiei Române

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay, Octagon
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacției și prin:
• SC Top Seven West SRL (abonamente-presa.ro)
• SC Manpres Distribution SRL (manpress.ro)

Revista este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021-317.90.81).

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]