Contemporanul » Noutăți editoriale » Contemporanul nr. 06 Iunie 2022

Contemporanul nr. 06 Iunie 2022

Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2022

În loc de editorial
Nicolae BrebanUn mare clasic: Thomas Hardy  / 3
Cititorule, o să te miri că pădurea se poartă aşa de blând şi de protector cu această criminală, cu această femeie care şi‑a omorât bărbatul.
În roman se topesc atâtea genuri: eseu, publicistică, poezie… Mai ales publicistică, jurnalistică, chiar teatru!

Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Antistructura necesară / 4
De la început până la sfârşit, Sorin Stoica a transcris fantasmele urbane cu sentimentul că viaţa se mută întotdeauna altundeva.
Idealurile altora de nefericire au fost idealurile lui de fericire. Una radical înţeleasă sub forma responsabilităţii celui‑ce‑aduce‑mitul.

Cronica literară
Ştefan BorbélyAtributul excelenţei (II) / 5
Insistenţa pe materialitatea scrisului (pe „carnalitatea” operei) reprezintă, pentru E. Simion, o opţiune metodologică esenţială.
O sugestie critică foarte subtilă, înzestrată cu caracter de generalitate sintetizează începutul „aventurii materiei” din poezia română a primilor ani postbelici.

Polemice
Mircea PlatonConservatorismul şi poliţia gândirii / 6
Pornind, asemenea stângii, de la o lozincă, adică de la un enunţ trunchiat mobilizator, nu putem ajunge decât la o înţelegere dadaistă a societăţii, la o înnodare de fraze care se bat cap în cap între ele şi cu realitatea.

Eveniment • Academia Română
Ştefan Hell, laureat al premiului Nobel, la Academia Română / 6

Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Idee dinastică şi arhitectură eclezială: posteritatea Curţii de Argeş / 7
Tot un lăcaş, aflat în succesiunea arhitectonică argeşeană, biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, i‑a fost menit „prinţului aurului” ca mormânt tăinuit.
Încheierea tipologiei noastre o făcea, între 1716 şi 1722, dispăruta biserică a mănăstirii Văcăreşti, a primului fanariot Nicolae Mavrocordat, care, prin tată, indirect, cobora din Radu Mihnea.

Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu • „Homo medioeuropaeus” / 8
Explorarea tipologiei medioeuropene continuă cu ajutorul cartografiei statistice, pe o canava metodologică datorată lui Emmanuel Todd, consolidată prin grilele teoretice furnizate de Ferdinand Tönnies.

Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • Din analele demnităţii naţionale / 9
Ce a salvat naţiunea lui Ştefan Mare şi Sfânt şi a lui Mihai Kogălniceanu sau Titu Maiorescu? Ce a menţinut pe linia de plutire acest neam descins din geţi şi daci, trecut prin foc şi sabie de‑atâtea ori?
Observi cum se hrănesc la rădăcini, în primul rând, demnitatea naţiunii din care faci parte şi, totodată, felul tău de a fi îndrăgostit iremediabil de ţara ta, văzută de Ioan Paul al II‑lea ca o „grădină a Maicii Domnului”.

Cronica de carte
Marian Victor BuciuRomanul informal / 10
Livresc tot atât cât meta‑romanesc, Bogdan Creţu menţine aici mai cu seamă un raport deopotrivă previzibil (exegetic) şi surprinzător (ca prezenţă în text) cu N. Breban, cu care joncţionează mai curând ataşat decât detaşat.
Personajul exponenţial din Bunavestire, Grobei, e amintit într‑o serie de personaje universale regăsite „vii” din sculptură şi literatură.

Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel PopUcrainenii, românii şi maghiarii pe la anii 900, cu reverberaţii în anii 2000 / 11
Această din urmă lucrare se încheia tocmai cu lupta de la Posada (1330), dintre primul Angevin ungur şi Basarab, primul voievod al Ţării Româneşti unite.
Suveranul acesta, care a promovat şi prin alte mijloace istoria românilor, romanitatea lor, a fost numit încă din timpul vieţii sale de inamicii politici sau de unii dispreţuitori ai săi Valachorum regulus, adică „regişorul românilor”.
Istoria era o povestire frumoasă despre trecut, menită să glorifice „faptele mari şi minunate” ale unui suveran, ale unui popor.


Evenimente • Academia Română
Discurs de recepţie academician Victor Spinei / 12
Obiectele liturgice şi poveştile lor în colecţia fotografică a lui Al. Tzigara‑Samurcaş” / 12
Colecţia „Civilizaţia Românească” constituie un proiect prioritar al Academiei Române, menit să promoveze, în ţară şi în străinătate, contribuţiile româneşti în multiple ramuri ale ştiinţei şi culturii naţionale.
Ştiri • Alegerea conducerii Academiei Române / 13
În cadrul Adunării Generale au fost aleşi, prin vot secret, cei patru vicepreşedinţi şi secretarul general, care, alături de preşedintele Academiei Române, ales în data de 5 aprilie 2022, vor alcătui Biroul Prezidiului.
Polemice
Constantin Toader • Digitalizarea – noul viţel de aur al reformatorilor şcolii? / 14
Şcoala „digitală” va aduce averi unora, dar îi va transforma pe tineri în nişte zombi perfecţi, clienţi „buni” pentru jocuri video, zahăr, alcool şi mâncare nesănătoasă.
Cu numeroase argumente, Franzke ne arată căile greşite ale unei politici şi pedagogii ostile copiilor şi educaţiei, care, contrar a ceea ce afirmă că urmăresc să realizeze, ajung la rezultate dezastruoase.

Lecturi
Theodor Codreanu • O nouă carte despre Nichita Stănescu / 16
Poezia – spune poetul nostru – nu este numai artă; ea este însăşi viaţa, însuşi sufletul vieţii. Ea se exprimă în primul rând prin artă.
Înţelegerea poeziei numai ca artă sărăceşte noţiunea de poezie. Ea nu este un mod de existenţă, cum se susţine uneori, ci o componentă fundamentală a existenţei.
Alina Bako • De la Antikythera la soteriologie / 17
Omul nu mai are sensul dat de Parmenide, nu mai e acea fiinţă unică, neclintită, ci e o construcţie de idei logică, bazată pe o axiomă în continuă evoluţie.
Călătoria poetică trece de la saga lui Ragnar vikingul la prelucrarea legendelor scandinave din opera lui Wagner, la aluzia la mitul polinezian.

Modele
Boris Marian • Floarea de cenuşă a lui Paul Celan / 18
La Paul Celan, cenuşa, culoarea neagră, tonul tragic sunt dominante, ca într‑un concert în care aceleaşi motive se succed şi revin, de fiecare dată în altă ordine.
Nu dormi. Stai de veghe/ Plopii cântă, ei umblă/ alături de soldaţi. În şanţ e sângele tău/… Lumea‑i o fiară în chinurile facerii.

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Călin Stegerean. În spiritul lui Brâncuşi / 19
În România sunt două muzee care deţin lucrările lui Constantin Brâncuşi: Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul de Artă din Craiova.
Muzeul Naţional de Artă al României are o colecţie foarte bogată şi valoroasă de lucrări din patrimoniul universal, din patrimoniul european.

Proză
Florin LogreşteanuMisterul comorii din turn / 21
Călugărul îşi făcu de trei ori semnul crucii şi se întinse peste pajiştea uscată de la piciorul turnului. Era prea obosit să înceapă imediat urcuşul.
Ispita a coborât la poalele Ceahlăului odată cu turmele. Într‑o seară, la una din stâne, oierii povestiră că unul de‑al lor, dintr‑un sălaş de dincolo de munte, le vorbise despre comoara din turn.

Corespondenţe din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • Israel la 74 de ani / 22
Irinel Popescu, Aura Christi şi Horaţiu Mălăele – „Omul anului” şi Medalia „Shalom”.
Dragoş Nelersa • Cultura română renaşte în Israel / 23
Unul dintre cele mai aşteptate momente ale serii a fost dialogul despre limba română din Israel dintre Jean Askenasy şi Lucian Zeev Hershcovici. Cei doi au făcut o trecere în revistă a evoluţiei literaturii române în Ţara Sfântă.

„Conexiuni” • Conferinţele Academiei Române
Jean‑Jacques Askenasy • Şapte ciudăţenii ale omului / 23

Din poezia lumii
Manuel Rico / 24

Antologiile Contemporanul
Iorgos Veis / 25
Uneori reuşeşte şi trece
printre frunzele lor
şi ajunge până la noi lumina, o învingătoare.

Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Despre rescrierea istoriei / 26
Istoricul marxist introduce în evenimentele istorice pe care le tratează concepte proprii şi o sensibilitate ideologică ce vor modela materialul istoric.

Agenda culturală
Laureaţii Premiilor AFCN 2021 / 26

Polemos
Adrian Dinu Rachieru • Recitind „Ivan Turbincă” / 27
Anexat, minimalizator, folclorizanţilor (înnobilând, astfel, falanga culegătorilor), Creangă ne-a oferit, de fapt, o operă dificilă, de un „farmec inanalizabil”, recunoştea Călinescu.
Vasile Lovinescu, un hermeneut ţinut o vreme „sub obroc”, venea cu o altă interpretare, răsturnând acest scenariu.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Oraşele: hărţi în mişcare / 28
Toate aceste confruntări, competiţii, pânde şi vânători continue, dintre el şi ea, au părăsit spaţiul privat pentru a se derula în spaţiul public.
Şi pentru ca toată această poveste să aibă cât mai multe capitole au fost create labirinturi, refugii, paranteze, forme şi culori sociale, care s‑au diversificat de la o generaţie la alta.

Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Noam Zur
Un dar din partea comunităţii muzicale româneşti” / 29
Cea mai mare îngrijorare a mea este că muzica clasică îşi va pierde relevanţa pentru lumea şi publicul de astăzi, iar noi vom părea învechiţi.
Cred cu adevărat că singura cale de urmat poate să fie reluarea dialogului multi‑generaţional, de care dispune frumoasa noastră formă de artă, ţinând cont de axioma că există doar două feluri de muzică: muzică bună şi muzică proastă.

Eveniment
Ada Vertan • Festivalul producătorilor de film independenţi / 30

Polemice
Magda Ursache • Listaşii / 31
Războiul între partizanii lui Eminescu şi partizanii lui Caragiale consumă, încă, hârtie multă. Plicticosul Eminescu, cel melancolic, pustiitor, fără soluţii, este opus lui Caragiale.
Demascările retrograzilor se fac în vechiul stil proletcultist: cum apărea ceva în regim de capodoperă, apărea şi vocabula ratat.

(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Nefericit precum ulise… / 32
O parte semnificativă a cărţii este dedicată geopoliticii, definirii Estului în raport cu Occidentul.
Sunt susţinute revendicările legitime ale Estului, înăbuşite sub teroarea etichetelor de naţionalism, antieuropenism, conservatorism, care nu sunt, însă, decât ataşament la valori tradiţionale, cum ar fi credinţa şi familia.

Corespondenţă din Austria
Hans Dama • Întâlniri vieneze / 33
Marin a realizat, cu un creion uitat, scos la repezeală dintr‑un buzunar, pe o hârtie singuratică, un desen, imortalizându‑ne pe Liviu Papadima şi pe subsemnatul.

Marginalii
Crişu Dascălu • Românii de pretutindeni? / 33

Cronica plastică
Luiza Barcan • „Chipul slavei Tale” – icoane de patrimoniu la Arhiepiscopia Râmnicului / 34
În pofida multor încercări ale istoriei prin care a trecut Oltenia, partea sa de nord a cunoscut, după 1714 şi până spre 1830, o perioadă în care s‑au construit biserici pretutindeni, la Râmnicu Vâlcea.
Zugravii Şcolii de la Costeşti erau, de fapt, continuatorii tradiţiei brâncoveneşti, fiind îndrumaţi de Dimitrie Ieromonah şi de Grigorie Ranite, cei care la mijlocul veacului al XVIII‑lea coordonau echipele de pictori angajate de episcopii Râmnicului.

Agenda culturală
Emil Hurezeanu • Un regal într‑o fostă capitală imperială / 35
Ana Maria Sabaila • Pe scena lui Pygmalion Theater, Viena / 35

„Conexiuni” • Conferinţele Academiei Române
Răzvan Theodorescu • Artă şi spiritualitate est‑europeană, de la iconoclastie la Kandinsky / 35

Lecturi
Ion T. Prică • O apariţie spectaculoasă / 36
Sub egida Comisiei de Ştiinţa şi Tehnologia Microsistemelor (STMS) a Academiei Române, a luat fiinţă Grupul de Lucru pentru Microelectronică (GLME), pentru a sprijini participarea României la revigorarea microelectronicii în Europa.
Recuperarea statutului de domeniu strategic se datorează unui grup profesionist şi entuziast, patronat de Academia Română. Absolut lăudabil.

Film
Dana DumaFilme peste filme, realitatea peste ficţiune / 37
Discuţia lui Ari Folman cu foşti tovarăşi de arme de atunci atestă aceeaşi pierdere de memorie privind o participare la un masacru al unei populaţii civile, contra căreia nu exista nicio dovadă de vinovăţie.
Eroul din film este o victimă inocentă a războiului din Afganistan, unde şi sovieticii, şi americanii au lăsat în urmă numeroase victime.

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Paradisul azi / 38
Paradisul era fie o nostalgie a unui trecut pierdut, fie o promisiune a viitorului de dincolo de viaţă.
În mod paradoxal, într‑o lume care declară că Paradisul este doar o simplă problemă de decizie, aflat la un click distanţă, de fapt acesta este mai departe de noi decât oricând altcândva.

Teatru
Dana Pocea • Mostre de afirmare a identităţii / 39
Victor Ioan Frunză descompune subiectul în momente interacţionale în care spectatorul devine partener mut într‑un dialog intersubiectiv centrat pe interogarea şi regăsirea (sau nu) a propriului eu.

Vă dorim lectură plăcută!

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest