Din ultimul număr:
Contemporanul » Noutăți » Agenda culturală

Agenda culturală

Lecturi cu poeţi belgieni

Muzeul Naţional al Literaturii Române a organizat o serie de lecturi cu poeţi belgieni, francofoni şi neerlandofoni. Gioia Kayaga, Erik Spinoy, Jan H. Mysjkin şi Vincent Tholomé au fost la Bucureşti pentru trei zile, în intervalul 9‑11 octombrie 2019.

Programul lecturilor a cuprins recitaluri în Sala de lectură a Facultăţii de Litere din Bucureşti (strada Edgar Quinet 5‑7), în Sala Perpessicius, spaţiul expoziţional al MNLR (strada Nicolae Creţulescu 8) şi în str. Cercului 6c. Cele trei lecturi au fost moderate de Doina Ioanid.

Gioia Kayaga (născută Frolli) s‑a născut pe 9 decembrie 1990, la Dinant. Într‑o notă biografică precizează că este 50% belgiană, 25% italiană şi 25% burundeză. De parcă asta n‑ar fi de‑ajuns, autoarea adaugă: „Pe sfert mulatră, creolă uneori, mereu maioneză. Congoleză prin drumurile bunicului. Mexicană prin prietenii celei mai bune prietene. Malgaşă, braziliană sau rastafariană când îi vine la îndemână. De curând măritată cu un bantu burundo‑malaiezian”. De când a scris această notă, „de curând” aparţine trecutului. Autoarea se duce la Bruxelles, ca să‑şi facă studiile de master în litere şi descoperă acolo slam‑ul. În 2013, câştigă premiul „Cuvinte Urbane”, categoria slam. Vârtejul identităţilor (parţiale) este tematizat în volumul de debut L’arbre sans racines d’un pays sans soleil (2015)/ Arborele fără rădăcini într‑o ţară fără soare. Cel de‑al doilea său volum, Tram 25 (2016)/ Tramvaiul 25, străbate Bruxelles‑ul, de la universitate la cursurile de alfabetizare, de la cartierele înstărite la cele populare.

Erik Spinoy s‑a născut pe 22 mai 1960, la Alost, în Flandra Orientală. Şi‑a făcut studiile liceale la seminarul Saint‑Joseph din Sint‑Niklaas, împreună cu Dirk van Bastelaere şi Tom Lanoye. A absolvit apoi cursurile de Limbă şi Literatură germană la Universitatea Catolică din Louvain şi la Universitatea din Viena. În 1994, obţine titlul de doctor cu o teză despre Paul van Ostaijen. În 1996, este numit profesor de literatură neerlandeză modernă şi de teorie literară, la Universitatea din Liège. Ca poet, a debutat în 1988, cu volumul De jagers in de sneeuw (Vânători în zăpadă), urmat de alte zece volume, primite cu generozitate. „Poezia nu trebuie să reflecte realitatea”, îşi propune Spinoy, ca punct de plecare al poeticii sale. „Pornesc mai degrabă de la ideea că poemul este o intersectare şi o confruntare cu tot felul de texte, limbi, registre de limbaj şi tot felul de stiluri.” În Susette (1990), se angajează într‑o confruntare cu poezia lui Hölderlin. Se aud, însă, şi ecouri din poezia lui Rilke şi Van Ostaijen, ca să nu mai vorbim de „corespondenţa dintre Susette Gontard şi Hölderlin”. Spinoy îşi doreşte ca poemele sale să fie complexe, dificile, postmoderne, echivoce, ironice şi ilizibile.

Jan H. Mysjkin s‑a născut în 1955 la Bruxelles, locuieşte din 1991 la Paris. A publicat zece volume de poezie în neerlandeză, printre care Aritmetica atingerii sau Ş.a.m.d., ş.a.m.d… A tradus nenumărate texte scrise de autori clasici şi contemporani, atât poeţi, cât şi romancieri. În ultimii ani, a publicat peste optzeci de poeţi şi prozatori români, în diferite reviste belgiene, neerlandeze şi franceze, şi în volum, Ion Creangă, Ioan Slavici, Max Blecher, Mihail Sebastian, Nichita Stănescu, Constantin Abăluţă, Matei Vişniec, Daniel Bănulescu sau Doina Ioanid. În colaborare cu Doina Ioanid a publicat două antologii de poezie flamandă contemporană în româneşte, două alte antologii de poezie neerlandeză şi, în volum, prozele şi poemele avangardistului flamand Paul van Ostaijen.

Vincent Tholomé s‑a născut la Namur, pe 20 noiembrie 1965. Încă de la debutul său, din 1999, şi‑a făcut un nume ca performer de texte, alături de poeţii francezi Christophe Tarkos şi Charles Pennequin, coredactorii săi la revista Tombe Tout Court, mai târziu TTC. La fel ca tovarăşii săi de drum, acordă o mare atenţie argoului şi foloseşte deseori repetiţia ca proces stimulant. Vincent Tholomé şi‑a făcut reputaţia de om de scenă; a făcut performance în compania muzicienilor, a videaştilor, a cântăreţilor sau a altor autori performeri, atât în Belgia, cât şi în străinătate. Totodată, face parte împreună cu Laurence Vielle, Christian Duray, Dominique Massaut, Frédéric Saenen, Mathieu Ha şi Daniel Hélin din „Big Band de Littératures féroces”. S‑a făcut remarcat încă de la publicarea volumului Bang! (2000). Alte volume notabile sunt Tout le monde est quelqu’un (2007)/ Toată lumea este cineva, Kirkjubaejarklaustur (2007) şi Cavalcade (2012)/ Cavalcada. În 2011, a primit Premiul Trienal de Poezie al Comunităţii Franceze, pentru volumul The John Cage Experiences (2007)/Experienţele lui John Cage.

Cinci teatre din România la Reuniunea Teatrelor Naţionale de la Chişinău

Cel mai ambiţios şi mai amplu eveniment al anului teatral din Republica Moldova a reunit, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Chişinău, numeroase teatre cu spectacole în limba română, în cadrul Reuniunii Teatrelor Naţionale. Evenimentul marchează deschiderea stagiunii a 98‑a a teatrului gazdă. Evenimentul, aflat la cea de‑a V‑a ediţie, a fost organizat de Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău şi Institutul Cultural Român prin reprezentanţa sa de la Chişinău, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova şi Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale al României. Deschiderea oficială a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti şi conferinţa de presă au avut loc luni, 16 septembrie 2019, în Sala mare a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.

Preşedintele interimar al ICR, Mirel Taloş, prezent la eveniment, a afirmat: „Reuniunea teatrelor naţionale româneşti nu ar fi posibilă fără sprijinul acordat de ICR şi nici fără hotărârea şi determinarea domnului Hadârcă, el fiind sufletul acestui eveniment. Nu este uşor să organizezi un astfel de eveniment, mai ales când ai ambiţia să creşti. Noi, ca finanţatori, suntem în situaţia în care aducem trupele de teatru, negociem cu ele şi plecăm întotdeauna de la premiza că aici, la Chişinău, trebuie să vină la reuninea teatrelor cele mai bune companii de teatru din România, cele mai bune piese, cei mai buni regizori, cei mai buni actori”.

Pe lângă spectacolele teatrului din Chişinău, iubitorii de limba română au avut ocazia să participe la reprezentaţii ale teatrelor din România precum Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, cât şi la spectacole ale Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, Teatrul Naţional Târgu‑Mureş (cu ambele trupe, română şi maghiară) susţinute financiar de Institutul Cultural Român. De asemenea, vorbim şi despre spectacole ale Teatrului „B. P. Hasdeu” din Cahul, Centrului de Arte „Coliseum” din Chişinău, ale Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, dar şi ale Teatrului Naţional „Strija” din Serbia. „Sunt foarte multe noutăţi de abordare, pe lângă integrarea unei expoziţii de artă, este remarcabil faptul că pentru prima dată este invitat un teatru de limbă română, care nu este nici de pe un mal, nici de pe altul al Prutului, este vorba despre teatrul din Serbia, unde există o comunitate însemnată de români pentru care acea trupă de teatru în limba română are un rol foarte important în menţinerea identităţii naţionale”.

Programul evenimentului a cuprins conferinţe, concerte, expoziţii sau întâlniri cu regizorii şi actorii invitaţi, iar anul acesta românii din Chişinău s‑au bucurat de prezenţa unor mari artişti români, „orchestraţi” de tandemul Ion Caramitru – Petru Hadârcă (directorul Teatrului Naţional din Chişinău). Ca element de noutate, anul acesta au fost programate şi spectacolele de teatru radiofonic ale Teatrelor Radiofonice din Bucureşti şi Chişinău.

Suita de reprezentaţii a debutat cu spectacolul „Dosarele Siberiei” în regia lui Petru Hadârcă, iar programul a continuat cu spectacolele teatrelor din România: „Noii infractori” a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, în regia lui Ion Caramitru „Perfect compus” şi „Balul” ale Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, „Miroase a pradă” şi „Retroelectro” ale Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, „Dansul Delhi” al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, „Karamazovii”şi „Beţie” ale Teatrului Naţional Târgu Mureş, Compania Tompa Miklos.

Organizatorii apreciază că ediţia de anul acesta a fost cea mai reuşită reuniune teatrală din punctul de vedere al numărului, al spectacolelor şi al noutăţilor oferite publicului.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now