Contemporanul » Lecturi - Despre Cărți » Vasili Grossman – un mare scriitor marginalizat

Vasili Grossman – un mare scriitor marginalizat

Viaţă şi destin, romanul lui Vasili Grossman a devenit postum un bestseller în fosta URSS, apoi în lume. Este neterminat, autorul fiind bolnav în ultimii ani de viaţă, după persecuţii şi interdicţii impuse de regimul sovietic. Fost reporter de război, el a publicat împreună cu Ilia Ehrenburg, după război, Cartea Neagră, despre crimele naziştilor pe teritoriul sovietic, victimele fiind circa un milion de evrei.

Romanul Viaţă şi destin este în stilul celebrului Război şi pace al lui Lev Tolstoi, desigur, păstrând proporţiile. Dar Vasili Grossman a reuşi să reabiliteze proza rusă, după noianul de cărţi propagandistice şi false sub aspect istoric. În roman apar şi secvenţe din Gulag şi din lagărele naziste, paralela fiind un act de curaj al scriitorului. Nu i s-⁠a iertat acest curaj civic, manuscrisul a fost confiscat de KGB, dar un lucrător inimos sau pur şi simplu inteligent a salvat cartea. Scriitorul s-⁠a născut la 29 noiembrie/12 decembrie 1905, Berdicev, Ucraina, a murit la 14 septembrie 1964 (58 de ani)Moscova, RSFS Rusă, URSS. A fost corespondent de război, jurnalist, scriitor, scenarist. I s-⁠au acordat mai multe premii pentru activitatea de corespondent de război. A publicat: ⁠1937-1940: Stefan Kolciughin,1942: Popor nemuritor,1952: Pentru o cauză dreaptă, 1958: Povestiri. Nuvele. Schiţe. Postum, 2012, Drumul după Viaţă şi destin (prima traducere a fost publicată în Franţa, la noi au apărut două ediţii, după 1989). A fost prezentat într-⁠o lucrare – Războiul Uniunii Sovietice împotriva scriitorilor: cazul Vasili Grossman, eroul devenit inamic, Andreea Lupşor, 2011-⁠09-⁠30, Historia. Romanul Viaţă şi destin a apărut în ediţia a doua la Polirom, în traducerea lui Laurenţiu Checiches. „Unul dintre cele mai îndrăzneţe acte de condamnare a sistemului sovietic din câte s-⁠au scris vreodată”, se spunea în The Wall Street Journal. Viaţă şi destin, una dintre capodoperele literaturii ruse şi universale, este o carte cu o istorie ieşită din comun. Fără a se lăsa descurajat de dificultăţile întâmpinate la publicarea romanului anterior, Pentru o cauză dreaptă (1949, apărut în revista Novii mir între 1952-⁠1954), Grossman a început lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viaţă şi destin, în 1952. Opt ani mai târziu, l-⁠a propus spre publicare, dar în 1961 KGB-⁠ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo şi notiţele romanului, sub pretextul că era mai subversiv chiar decât Doctor Jivago al lui Pasternak. Acţiunea cărţii se desfăşoară pe fundalul bătăliei de la Stalingrad, dar ramificaţiile ei cuprind întreaga Rusie, de la cotul Donului până în lagărele Gulagului. Pe lângă criticile la adresa sistemului totalitar, anumite aspecte ale romanului sugerează o strânsă analogie între nazismul german şi comunismul sovietic. Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cărţii a ajuns în Elveţia, unde a fost publicat în 1980. În Rusia, o primă ediţie, imperfectă şi trunchiată, a apărut în 1988, un an mai târziu fiind publicată ediţia definitivă. Nuvelele şi povestirile lui Grossman s-⁠au bucurat de succes şi au atras atenţia unor autori ca Maxim Gorki şi Mihail Bulgakov.

În 1934 a apărut nuvela În oraşul Berdicev, care a stat la baza filmului Comisarul (1967), regizat de Aleksandr Askolov. Filmul este însă interzis de KGB şi apare pe marile ecrane abia în 1990, în perioada perestroikăi. Articolul lui Grossman Infernul de la Treblinka, din 1944, a făcut parte dintre probele acuzării în procesul de la Nürnberg. Însă criticile la adresa colectivizării şi a represiunii politice din URSS au dus la interzicerea cărţilor sale, gloria lui Grossman fiind, în cele din urmă, ca şi a lui Bulgakov sau Pasternak, postumă. Tot în română a apărut proza Panta rhei, unde se surprinde o felie de viaţă din marea Rusie aflată sub călcâiul lui Stalin. Ivan, un tânăr capabil şi foarte simţitor este trimis în lagăr pentru că discutase la un seminar de filosofie despre libertatea ca o condiţie vitală a omului. Se întoarce la Moscova, după 20 de ani. În acest timp avuseseră loc frământări politice şi ideologice care au dus mii de oameni la moarte, oameni nevinovaţi condamnaţi arbitrar.

Aflăm amintirile omului de ştiinţă pus să îşi denigreze colegii, să semneze acte împotriva voinţei lui. Apoi ne sunt dezvăluite o introspectivă de-⁠o clipă a omului ce îl turnase la securitate şi îl nenorocise. A treia şi cea mai întinsă parte a povestirii prezintă povestea vieţii a două femei: Anna Sergheievna şi Maşenka. Anna S. dă mărturie despre întâmplările din Ucraina, politica de exterminare dusă în câmpiile de acolo şi moartea a mii de ucraineni. Sunt evocate poveşti emoţionante cu mărturii rare de devotament între membrii familiilor, dar şi poveşti de canibalism şi pierderea umanităţii. În acelaşi timp, sunt redate şi amintirile din lagăr ale lui Ivan. Constatarea este dură: suferinţa nu purifică, ci dezumanizează. La fel de emoţionantă este povestea femeii despărţită de soţ şi de fiică, trăind în lagăr susţinută de speranţa revederii. În ziua în care are certitudinea că a sperat în zadar, moare. Toate aceste rememorări îl fac pe Ivan să înţeleagă că toate trec, numai el rămâne la fel, că aşa bătrân, sufletul lui nu s-⁠a schimbat (am reprodus parţial din recenzia Anei Popescu – Cartapedia).

Boris Marian

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

  1. boris.mehr@gmail.com'

    mulțumesc pentru publicarea recenziei „Viață și destin” a lui Grosman

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now