Contemporanul » Lecturi - Despre Cărți » Constantina Raveca Buleu: Repere culturale transilvane

Constantina Raveca Buleu: Repere culturale transilvane

Imun la idealizări şi istorii excesiv-⁠canonice, Mircea Muthu remarcă, de pildă, rezistenţa transilvană de după 1918 faţă de centralismul incipient al Bucureştiului, accentuează importanţa fondării Universităţii Româneşti din Cluj, abordează critic evoluţia şi implicaţiile cultural-⁠politice ale unor concepte precum localismul creator

„Din câteva cioburi – reflecta în 1940 Sextil Puşcariu – nu poţi face o oglindă, ori cu câtă dibăcie ai aşeza fragment lângă fragment şi oricât de bun ar fi chitul cu care încerci să lipeşti aceste fragmente unul de altul. Dar nu e de trebuinţă toată oglinda ca să vezi în ea ceea ce cauţi, căci ciobul însuşi, aplecat într-⁠o anumită poziţie şi aşezat într-⁠o lumină bună, poate reflecta tot atât de multe ca oglinda întreagă.” Citată pe coperta a patra a celui de-⁠al doilea volum de Repere culturale transilvane, semnat de Mircea Muthu şi apărut în 2018 la Editurile Şcoala Ardeleană şi Scriptor, cugetarea lui Sextil Puşcariu se converteşte într-⁠un generos program intelectual în economia de lucru a profesorului clujean, reputat pentru studiile sale despre balcanism, ce-⁠i permite autorului să-⁠şi manifeste iubirea pentru spaţiul transilvan în reflecţii culturale ideale şi fragmente capabile să transmită, poate mai mult decât orice întreg imaginabil, valoarea transilvanismului de ieri şi de azi, impecabil translat în selecţia momentelor, coordonatelor istorice şi a personalităţilor pe care le putem întâlni în studiile şi eseurile sale.

Primul act al acestei fragmentarităţi semnificative este consacrat unui substanţial studiu, în care Mircea Muthu trasează cadrul general al proiectului său sinoptic, consacrat continuităţilor şi polarizărilor care au marcat de-⁠a lungul vremii evoluţia cultural-⁠istorică a spaţiului transilvan. Proiectată pe fundalul prezenţei tutelare a satului transilvan, continuitatea genezică românească este ilustrată în Continuităţi şi polarizări cu „fertilitatea Puşcăreştilor”, propusă de Sextil Puşcariu în Spiţa unui neam din Ardeal cu speranţa instituirii unui precedent capabil să genereze o suită de monografii genealogice „ce ne-⁠ar ajuta să înţelegem sporul sănătos şi înălţarea neamului românesc” (în cuvintele savantului român). În siajul acestui model, Mircea Muthu decopertează, de pildă, lateralele genealogice ale lui Nicolaus Olahus, ajungând până la Iancu de Hunedoara, fratele bunicii umanistului transilvan, ceea ce deschide perspectiva multiculturalismului ardelean. Un pas mai departe, teoreticianul clujean caută să identifice continuitatea profesională, sintetizată tipologic într-⁠un tablou imperial care-⁠i conţine atât pe ţăranul (stratificat social), cât şi pe dascălul, preotul, funcţionarul şi militarul român din spaţiul transilvan.

În demonstraţia lui Mircea Muthu, continuitatea profesională circumscrie o continuitate instituţională, ilustrată de amplul proiect pedagogic al lui Gheorghe Şincai sau de ASTRA, asociaţie ancorată în tradiţia Şcolii Ardelene şi dedicată „restaurării autonomiei Transilvaniei”. În mod simetric, analiza subliniază şi fracturile sau polarizarea continuităţii religioase, aceasta fiind supusă unui exerciţiu arheologic temeinic, amplu documentat. De altfel, apreciază Mircea Muthu, tocmai polarizările explozive din secolul al XIX-⁠lea (generate de o sumă de vectori sociali şi geopolitici specifici) au „particularizat revoluţia şi războiul civil din Transilvania perioadei 1848-⁠1849, anticipându-⁠se, astfel, cu aproape jumătate de veac, Unirea cu România din 1918”.

Aderenţa organică a cărturarului clujean la cultura scrisă, datorată calităţii ei transgresive ideologic şi lingvistic, permează masiv tabloul panoptic al Continuităţilor şi polarizărilor şi duce la încorporarea operei umanistului sas Johannes Honterus, a scrierilor lui Martin Opitz şi Mikes Kelemen, a contribuţiilor ştiinţifice ale lui Bolyai János, a activităţii academice desfăşurate de Hugo Meltzl sau Brassai Sámuel în avanscena secvenţelor culturale româneşti din Transilvania, inau­gurate de reverenţa adusă Şcolii Ardelene. În trena ei, reconstituirea imaginii creativităţii autohtone din a doua jumătate a veacului al XIX-⁠lea şi din prima parte a celui următor continuă cu biobibliografii concentrate, dedicate unor scriitori precum George Coşbuc, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu şi Lucian Blaga, subsumate unui exerciţiu sintetic, a cărui miză este schiţarea profilului generic al intelectualului transilvan de dinainte de 1918 şi din perioada interbelică, sintetizat în tuşe precise după cum urmează: „Recunoştinţa faţă de satul de obârşie, înflorită în discursuri oficiale şi transliterată în creaţii reprezentative; educaţia culturală bilingvă sau multilingvă – clasică, apoi maghiară, germană, franceză –, religioasă ori laică; (co)fondatori, redactori şi colaboratori la presa prioritar culturală, dar şi la asociaţii clasicizate sau recente […]; angajări politice şi diplomatice legate, adeseori, şi de responsabilităţi instituţionale; recunoaşterea, nu doar simbolică, a importanţei lor prin titluri oficiale, academice sau de de altă natură; în sfârşit, «migrarea» la Bucureşti, însă fără recuzarea Transilvaniei formatoare.”

Imun la idealizări şi istorii excesiv-⁠canonice, Mircea Muthu remarcă, de pildă, rezistenţa transilvană de după 1918 faţă de centralismul incipient al Bucureştiului, accentuează importanţa fondării Universităţii Româneşti din Cluj, abordează critic evoluţia şi implicaţiile cultural-politice ale unor concepte precum localismul creator (dezvoltat de Al. Dima) sau transilvanismul lui Kós Károly. Centralitatea intricatului raport dintre continuitate şi polarizare se transferă, în opinia lui Mircea Muthu, şi în perioada postbelică, rezistenţa prin cultură sau literatura aservită/ subversivă coagulându-⁠se în jocul lor.

În mod fundamental, în atitudinea intelectuală a lui Mircea Muthu se conjugă respectul faţă de creaţie şi imperativul recuperării culturale. Asociate unei acuităţi critice şi unui infailibil instinct conceptual, acestea guvernează nu numai tabloul sinoptic etalat în Continuităţi şi polarizări, ci şi evocările câtorva dintre personalităţile culturii transilvane mai vechi sau noi. Graţie lor, îi redescoperim pe Mihail Halici, precursor al „câtorva componente din misionarismul polivalent al Şcolii Ardelene” („Nobilis romanus civis de Caransebes”), pe Andrei Şaguna, elogiat în siajul unei conferinţe susţinute în 1942 de către Lucian Blaga („Ochi luminoşi, ca două minuni”), pe Octavian Goga, revizitat în compania criticilor săi (de la Pompiliu Constantinescu la Mircea Zaciu), pe „tribunul modern” Aron Cotruş („Strănepot de răzvrătiţi şi de iobagi”) sau pe Liviu Rebreanu.

Inserţii contemporane, actul secund al Reperelor culturale transilvane, debutează cu o incursiune în universul limbajului poetic al histrionicului poet Ion Mureşan, în care Muthu întrezăreşte desăvârşirea unei lucrări „de expiere compensativă a unui destin până la urmă colectiv şi istoric, dacă nu chiar ancestral”. Sensibilitatea la nuanţele lirice şi profesionalismul hermeneutic etalate în acest prim portret descriu şi secvenţele consacrate performanţei epicizării în poezia lui Mircea Ivănescu, singularităţii neconcesive ce descrie aspiraţia spre Sacru în versurile lui Dan Damaschin, reafirmării obsesive a responsabilităţii lui George Vulturescu faţă de Nordul transilvan, scurtcircuitării intertextualităţii de inspiraţie optzecistă cu apelul constant la un genius loci transilvan în creaţia lui Mircea Petean, epistolarului autobiografic din Universul Mama al lui Vasile George Dâncu sau surprinzătoarei rescrieri a Bibliotecii şi a Istoriei, trăite de către Vasile Dâncu.

Schimbând registrul şi genurile literaturii, Muthu caută legăturile mai mult sau mai puţin subterane dintre trei romane ale Florinei Ilis, dominate de „regalitatea virgulei”, Coborârea de pe cruce, Chemarea lui Matei, Cruciada copiilor, „adevărată frescă epică despre România contemporană”, şi plasează discursul ficţional al autoarei clujene într-⁠un rafinat comentariu filosofic. Pe de altă parte, survolarea prozei lui Marian Ilea îi permite autorului să întrezărească în locurile „plăsmuite şi nu prea” „reflexul ficţional al unui segment din geografia transfrontalieră nord-estică“, să izoleze impresionanta tipologie multietnică, excentrică, ce trăieşte prin oralitatea istorisitorului septentrional.

De un comentariu afin se bucură câteva dintre volumele de eseuri ale lui Ştefan Borbély, descris de către Mircea Muthu drept „un veritabil doctissimus, la meridianul nostru, în mitologie, psihoistorie şi comparatistică”. De la fascinaţia spectacolului intelectual oferit de către comparatistul clujean, autorul trece la admiraţia faţă de „formulările devenite memorabile” ale unui alt „ardelean temeinic”, târgumureşeanul Al. Cistelecan.

Protagonistul ultimului act al oglindirilor sinoptice din această carte devine însuşi Mircea Muthu, într-⁠o performanţă dialogică instigată de Ovidiu Pecican în 1995, intitulată sugestiv Spiritul transilvan. Mostră de erudiţie şi deschidere culturală subtilă, integrativă, interviul dezvăluie atât germenele proiectului transilvanismului de ieri şi de azi, ilustrat de cele două volume ale Reperelor culturale transilvane publicate până acum de către profesorul Muthu, cât şi asumarea unui înţeles profund personal al Transilvaniei, receptat în raza unei sensibilităţi acute şi transcris cu un patos necenzurat: „Transilvania este, pentru mine, şira spinării verticală, scăldându-⁠se în imen­sa lacrimă a străbunilor şi părinţilor mei, alunecaţi în uitare”.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Constantina Raveca Buleu

Constantina Raveca Buleu s-a nascut la 16 martie 1979 la Bistrita. A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea limba si literatura româna – limba si literatura germana (2002), apoi masteratul Istoria imaginilor – istoria ideilor din cadrul [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest