Din ultimul număr:
Contemporanul » Lecturi - Despre Cărți » Rădăcina în Pământ, iar Aripile spre Cer. Citind poezia Aurei Christi

Rădăcina în Pământ, iar Aripile spre Cer. Citind poezia Aurei Christi

Aceasta este unicitatea poeziei Aurei Christi: conţinut, profunzime, obscuritate, bogăţie, mister, un puternic sentiment de tragism şi sfinţenie, simţ religios şi conştiinţa suferinţei, iar toate acestea se constituie într‑o lumină interioară emoţionantă

Am întâlnit‑o pentru întâia oară pe poeta româncă Aura Christi, cu mulţi ani în urmă, pe malul lacului Qinghai. Este un om simplu, liniştit, fragil, dar, odată ce deschide gura, constaţi imediat pasiune, personalitate evidentă, cultură, încredere în sine, energie interioară şi dorinţa de a îmbrăţişa lumea întreagă. Am participat împreună la un festival de poezie, acolo, în Qinghai, iar discursul ei, doldora de gânduri şi de idei, a dezvăluit o viziune largă, şi m‑a impresionat profund. Abia aşteptam să‑i citesc poemele.

Wislawa Szymborska, poeta poloneză, laureată a Premiului Nobel, a spus: „Artistul este opera sa, opera este artistul”. Eu apreciez în mod  deosebit această teză. Sigur că prozatorii trebuie să vorbească prin prozele lor, iar poeţii prin poezie. Cu acest crez am citit poezia Aurei Christi şi socotesc că de fapt atunci am cunoscut‑o cu adevărat. Iată poemul Patria mea, o fereastră…, care m‑a cucerit pe dată, cu o emoţie de substanţă, profundă, complexă.

Patria mea, o fereastră…

Patria mea? O fereastră simplă şi gravă,
deschisă mereu înspre mine, aşteptând
să mă ofer aerului ce‑mi recunoaşte
irisul, mâna, ezitarea şi gândul,
fără să mă întrebe: de ce? Până când?

Patria mea? O zi de iarnă fără iarnă,
cu astrul meu familiar, cu destinul în care,
stârnită de îndoieli, am intrat…
O iarnă lipsită de ceea ce numim iarnă.
O iarnă din care nu‑mi doresc decât să cad.

Patria mea va fi fost cândva un vers al tău, al meu,
citit înainte de culcare de Dumnezeu.

În poezia Aurei Christi putem găsi, în mod evident, nişte reminiscenţe ale influenţei şi contactului cu poezia rusă, română, cu poezia Europei, cu poezia clasică şi modernă, şi aşa mai departe. Mai exact, se pot observa ecouri din Ahmatova, Blaga, Stănescu, Hölderlin, Rilke sau Brodsky. Aceste influenţe şi contacte sunt legate de mediul în care s‑a format, de trecutul ei, de opţiunile spirituale şi preocupările artistice. De fapt, excluzând factorul de geniu, orice artist, prozator şi poet, conştient sau nu, este produsul influenţelor şi al amestecului alcătuit de acestea. Problema este ca prin influenţe şi amestec să‑ţi poţi afla în cele din urmă vocea ta unică. Să fii unic înseamnă să ai personalitate, vitalitate, noutate, creativitate şi imaginaţie. Unicitatea este reazemul existenţei unui poet. Pătrunzând în lumea poeziei Aurei Christi, suntem parcă luaţi în primire de o cale luminoasă, suntem captaţi de un anume farmec, suntem emoţionaţi de un suflu. Aceasta este unicitatea poeziei Aurei Christi: conţinut, profunzime, obscuritate, bogăţie, mister, un puternic sentiment de tragism şi sfinţenie, simţ religios şi conştiinţa suferinţei, iar toate acestea se constituie într‑o lumină interioară emoţionantă.

Poezia ei, ca sunetele unui strigăt multiplu, se confruntă cu pământul, dar în acelaşi timp se ridică spre cer, ca şi cum un om ar merge pe jos, ar merge şi‑ar merge, şi deodată ar prinde aripi şi ar zbura spre cer. Poezia ei este angajamentul spiritului pentru spirit, în momente de spaimă şi la căderea nopţii:

Şi s‑a făcut spaima.
Şi s‑a făcut noaptea—
sora mea şiroind în sângele‑ncins.
Şi târziu de tot s‑a făcut viaţa,
spre care înaintez, Domine, de când mă ştiu,
planeta îndepărtată, istm prea viu,
unde – deşi m‑ai dus de mână – nu am ajuns.
Stăm  faţă‑n faţă: duh în duh promis.
(Şi s‑a făcut spaima)

În timp ce emit o atmosferă puternică de modernitate şi de libertate, poemele Aurei Christi au totodată farmecul poeziei clasice. Într‑un lirism foarte introvertit şi plin de contemplare pioasă, poeta explorează temele supravieţuirii, suferinţei, existenţei proprii, destinului, libertăţii, exilului, vieţii şi morţii, întunericului şi luminii. Acestea sunt teme atemporale, teme universale, teme care cuprind lumea întreagă, umanitatea în ansamblul ei. În acest sens, putem prea bine spune că Aura Christi nu este doar un poet român, ci şi un poet universal.

Sunt încântat să aflu că Aura Christi a publicat peste zece cărţi de poezie şi a cules numeroase premii literare. Iar dincolo de poezie, ea scrie comentarii critice, eseuri şi romane. Scrierile sale în proză sunt, de asemenea, unice, şi aş dori să le numesc comentarii poetice, eseuri poetice şi romane poetice. Pentru că, în esenţă, Aura Christi este poet, un poet favorizat de muze.

De când a călcat pe pământul Chinei, Aura Christi dovedeşte entuziasm şi interes pentru cultura chineză şi poezia chineză. În ultimii ani, ea a folosit toate căile şi n‑a precupeţit nici un efort de a promova cultura chineză în România şi de a publica poezie chineză, în speranţa ca, prin cultură şi poezie, să ajungă să cunoască China în chipul cel mai profund. Astfel, citind în chineză poezia Aurei Christi, cititorii chinezi se vor îmbogăţi cu o mulţime de sentimente frumoase, înălţătoare.

Beijing, 8 martie 2019
▪ Gao Xing este poet, traducător, redactor‑şef al revistei Literatura Lumii
Traducere în limba română de
Constantin Lupeanu

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now