Contemporanul » Lecturi - Despre Cărți » Iulian Boldea: Perspectiva transdisciplinară

Iulian Boldea: Perspectiva transdisciplinară

Perspectiva gnoseologică asumată de Basarab Nicolescu este complexă, poliedrică, ea fundamentându-⁠se pe dimensiunile axiale ale transdisciplinarităţii (nivelurile de Realitate, logica terţului inclus şi complexitatea). Ideea de cunoaştere este, în concepţia savantului, dinamizată de prezenţa convergentă a mai multor perspective de abordare a realului (disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea)

Conceptele fundamentale elaborate, nuanţate şi dezvoltate, în cărţile sale, de Basarab Nicolescu (nivelele de realitate, terţul inclus, contradicţia non-⁠contradictorie, transdisciplinaritatea) relevă o conştiinţă decomplexată, deschisă la inovaţie, la metamorfozele realului, la misterele cosmosului. Una dintre interogaţiile fizicianului şi scriitorului Basarab Nicolescu s-⁠a referit la spaţiul dintre discipline, sau la cel de dincolo de disciplinele ştiinţei, răspunsul fiind pe deplin clarificator: „În prezenţa mai multor niveluri de Realitate, spaţiul între discipline şi dincolo de discipline este plin, la fel cum vidul cuantic este plin de toate potenţialităţile: de la particula cuantică la galaxii, de la quarc la elementele grele ce condiţionează apariţia vieţii în Univers”. În viziunea lui Basarab Nicolescu, explorarea realului din perspectivă transdisciplinară este „radical diferită de cercetarea disciplinară, fiindu-⁠i, în acelaşi timp, complementară”, în măsura în care perspectivele devin flexibile, percepţia asupra lumii se nuanţează, iar limitele îşi trădează din plin relativitatea: „Cercetarea disciplinară implică, cel mult, un singur şi acelaşi nivel de Realitate; de altfel, în majoritatea cazurilor, ea nu se referă decât la fragmentele unuia şi aceluiaşi nivel de Realitate. În schimb, transdisciplinaritatea se interesează de dinamica generată de acţiunea mai multor niveluri de Realitate în acelaşi timp. Descoperirea acestei dinamici trece neapărat prin cunoaşterea disciplinară. Disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeţi ale unuia şi aceluiaşi arc: cel al cunoaşterii.” (subl. aut.).

În articolul programatic Transdisciplinaritatea (manifest), text cu accent conceptual apăsat, Basarab Nicolescu scrie: „Transdisciplinaritatea se referă, aşa cum o indică prefixul trans-⁠, la ceea ce se află în acelaşi timp şi între discipline, şi înăuntrul diverselor discipline, şi dincolo de orice disciplină. Finalitatea sa este înţelegerea lumii prezente, unul dintre imperativele ei fiind unitatea cunoaşterii”. Desigur, între transdisciplinaritate şi interdisciplinaritate complementaritatea e limpede, iar diferenţa dintre conceptul impus de Basarab Nicolescu şi cercetarea disciplinară se bazează pe complexitatea diferită a referentului („Cercetarea disciplinară se referă la cel mult unul şi acelaşi nivel de Realitate; de altfel, în majoritatea cazurilor, ea se referă doar la fragmente ale unuia şi aceluiaşi nivel de Realitate. În schimb, transdisciplinaritatea se preocupă de dinamica provocată de acţiunea simultană a mai multor niveluri de Realitate. Descoperirea acestei dinamici trece în mod necesar prin cunoaşterea disciplinară”). Perspectiva gnoseologică asumată de Basarab Nicolescu este complexă, poliedrică, ea fundamentându-⁠se pe dimensiunile axiale ale transdisciplinarităţii (nivelurile de Realitate, logica terţului inclus şi complexitatea). Ideea de cunoaştere este, în concepţia savantului, dinamizată de prezenţa convergentă a mai multor perspective de abordare a realului (disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea). Ce este şi ce nu este, însă, transdisciplinaritatea? Înainte de toate, transdisciplinaritatea se referă la „ceea ce se află în acelaşi timp şi între discipline, şi înăuntrul diverselor discipline, şi dincolo de orice disciplină. Finalitatea ei este înţelegerea lumii prezente, unul dintre imperativele ei fiind unitatea cunoaşterii.”

Transdisciplinaritatea nu înseamnă, însă, „enciclopedism, o incursiune pe orizontală în toate cele 8000 de discipline actuale şi o sumă a tuturor cunoştinţelor acumulate de acestea, un demers imposibil şi inutil”, ea nepropunându-⁠şi „o acumulare exhaustivă a informaţiilor aduse de toate disciplinele”, ci, mai degrabă, căutând şi găsind „punţile de legătură dintre acestea, care fac posibilă înţelegerea, într-⁠un salt pe verticală, spre fundamentele unităţii deschise a cunoaşterii”. Transdisciplinaritatea nu este, de asemenea, subliniază Basarab Nicolescu, „o nouă disciplină, o superdisciplină sau o altă disciplină”, pentru că, dacă „cercetarea disciplinară construieşte inevitabil graniţe disciplinare”, transdisciplinaritatea nu are „astfel de graniţe, ea se desfăşoară în afara lor, fără a instaura altele noi”.

Basarab Nicolescu percepe transdisciplinaritatea ca pe o transgresare a limitelor, perspectivelor şi dihotomiilor create în mod artificial de conştiinţa umană, pentru a adera la o modalitate superioară de asimilare a realului, prin unificare şi nu prin separare, prin coeziune şi nu prin detaşare, prin convergenţă şi nu prin divergenţă. Calea transdisciplinarităţii conduce, aşadar, crede Basarab Nicolescu, spre armonie, coerenţă şi dinamism gnoseologic, presupunând deschidere ontologică, ea fiind modalitatea privilegiată în explorarea „a ceea ce circulă între diferitele niveluri de Realitate”, constituindu-⁠se, în acest fel, ca o filosofie a intervalului ce acordă un interes amplu imaginarului, în contextul în care, de pildă, ima-ginarul ştiinţific este, paradoxal, noniconic, astfel încât se constată „emergenţa unei forme de ima-ginar în fizica cuantică caracterizată prin abolirea totală a imaginii, sau cel puţin a aceleia care se întemeiază pe informaţia furnizată de organele de simţ”. În schimb, imaginarul poetic operează, subliniază autorul, o transgresare a limitelor şi pragurilor dintre diversele niveluri de realitate: „Confruntarea dintre două niveluri diferite de Realitate prin acţiunea imaginarului conţine în ea însăşi un imens potenţial de poetizare a universului, de re-⁠încântare a lumii.”

Transdisciplinaritatea favorizează, în cea mai mare măsură, dialogul, comuniunea, revelaţiile şi beneficiile complementarităţii, excluzând privilegierea vreunei culturi sau a vreunei ştiinţe în raport cu celelalte şi arogându-⁠şi o atitudine deschisă faţă de mit, faţă de resursele imaginarului primordial şi cultivând cu premeditare şi precădere dialogul. De o reală importanţă e faptul că, şi pentru abordarea transdisciplinară, şi pentru demersurile comunicării interculturale, cultura, ca sursă de identitate şi ca factor de unificare a diferenţierilor, reprezintă un factor de echilibru şi de autoreglare în sistemul civilizaţiei contemporane, la fel cum educaţia reprezintă un factor important în edificarea şi modificarea percepţiilor identitare, pentru a se facilita o cât mai promptă şi optimă înţelegere a celuilalt. Prin cărţile şi studiile sale, Basarab Nicolescu realizează, în fond, un deziderat străvechi al omului, acela de a percepe, explora şi interpreta realitatea dintr-⁠o perspectivă de cercetare eliberată de orice inhibiţii şi complexe, printr-⁠un recurs permanent la deschidere, dialog, comunicare fertilă şi interculturalitate.

Referinţe critice
Boldea, Iulian, Transdisciplinaritate şi interculturalitate în revista „Vatra”, nr. 6-⁠7, 2013
Boldea, Iulian (coord.), Transdisciplinaritate cu Basarab Nicolescu. Dosar tematic, în revista „Vatra”, nr. 6-⁠7, 2013
Foucault, Michel, Arheologia cunoaşterii, Bucureşti, Editura Univers, 1999
Nicolescu, Basarab, Noi, particula şi lumea, Traducere de Vasile Sporici, Editura Polirom, Iaşi, 2002, Ediţia a II-⁠a Editura Junimea, Iaşi, 2007
Nicolescu, Basarab; Camus, Michel , Rădăcinile libertăţii, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2004
Nicolescu, Basarab, Teoreme poetice, Traducere de L.M. Arcade, Prefaţă de Michel Camus, Editura Cartea Românească, 1996, Ediţia a II-⁠a Editura Junimea, Iaşi, 2007, Théorèmes poétiques/ Teoreme poetice, ediţie bilingvă bibliofilă, tiraj 50 de exemplare, Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, 2009, viziune grafică şi 13 ilustraţii de Mircia Dumitrescu
Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Editura Polirom, 1999

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Iulian Boldea

Iulian Boldea s-a nascut la 2 martie 1963, in orasul Ludus, judetul Mures. A absolvit Liceul teoretic „Al. Papiu-Ilarian” si Facultatea de Filologie din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debut absolut in anul 1983. Intre anii 1985-1989 a fost redactor [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest