Din ultimul număr:
Contemporanul » Lecturi - Despre Cărți » Harry Bar‑Shalom: între Chagall şi Ravel

Harry Bar‑Shalom: între Chagall şi Ravel

Un roman circular, ca o melodie ebraică de Ravel, cu o structură intervalică variată, expresivă, cu o ritmică variată, uneori monocordă, introspectă, alteori polifonică, având o simetrie a dezvoltării planurilor narative

Apărut în 2017 la Editura Hasefer, Sfârşitul migrării fluturilor este un roman uimitor. Prin fluxul introvertit al evocării pe care‑l ghicim autoconfesiv, romanul entuziasmează, uimeşte, intimidează. Harry Bar‑Shalom creează, aici, un poem în proză traversat de fiorul liric al iubirii pierdute. Motivul iubitei evanescente, al dialogului imaginar cu Rona în zborul ei de fluture uriaş din India anilor înceţoşaţi de droguri şi până în ţara salvării, Israelul, acest „efect Chagall” se constituie ca un adevărat fond muzical al romanului care te învăluie cu poezia lui dureros mătăsoasă a interferării tuturor simţurilor. Israelul apare în toată poezia naturii de pe Carmel, cu privelişti confundate cu nemărginirea care îţi taie respiraţia. Israelul apare şi cu zile întregi de război, bombe, sânge sau schije care lasă răni deschise în trupurile şi sufletele personajelor.

 Ajuns în România natală, arhitectul devenit grădinar în Israel, prin forţa împrejurărilor, dar şi ca predestinare, purtând permanent o minusculă schijă în creier care îi dă momente de pierdere a conştienţei, Edy, vocea principală a cărţii, îşi regăseşte tatăl, creştin, acum bolnav în fază terminală, a cărui soartă pare esenţialmente identică cu a lui. Tatăl, iubind necontenit, toată viaţa, o singură femeie, soţia care l‑a părăsit împlinindu‑şi implacabil destinul de a trăi în Ţara Sfântă. Forţa destinului de evreică? Un roman pe a cărui scenă evoluează cu naturaleţe figuri precum aceea a verişoarei Diana, spirit exploziv, violent în sinceritate şi în expresia sentimentelor, pusă în situaţii‑limită, dar şi fragilă până la a o percepe numai cu al şaselea simţ… Un roman mereu proaspăt şi provocator, armonic în muzicalitatea lui interioară aşa cum numai un poet al cuvântului poate să scrie. Romanul pare a fi un perpetuu joc de‑a viaţa în care, chiar dacă moartea răpeşte, uneori, fiinţa fizică, preaplinul iubirii celor rămaşi îneacă durerea, estompând lacrimile şi închizând rănile cele mai adânci. Un roman circular, ca o melodie ebraică de Ravel, cu o structură intervalică variată, expresivă, cu o ritmică variată, uneori monocordă, introspectă, alteori polifonică, având o simetrie a dezvoltării planurilor narative la nivel dialogal şi monologal: acestea se dezvoltă într‑o formă de fugă, cu alternanţa voce şi contravoce (trecutul interferează cu prezentul, amintirile cu percepţiile timpului trăit în sincronie, India cu România, Israelul cu India, Israelul cu România şi tot aşa). Un poem simfonic sublimat în metafora câmpului acoperit de fluturii Monarh nemişcaţi şi cu aripile întinse, un poem simfonic vibrând la atingerea amintirii fluturilor printre care e şi Rona, iubita unică, acum de negăsit. Amintirea fluturilor morţi.

Acelaşi lirism inconfundabil în Clopotele Ierusalimului (Hasefer, 2012), hebraistul de înalt nivel care este Harry Bar‑Shalom transmiţând, parcă, din deschidere, un mesaj subliminal al celui plecat dintr‑un univers creştin spre care priveşte mereu îndărat, printre gene, cu ochii sufletului. Ierusalimul esenţial despre care Yehuda Amichai scria: „I heard bells ringing with the faiths of the times,/But the wailing I heard inside me /Was always of my desert Yehuda.” (Poems of Jerusalem‑Jerusalem 1967). Un roman la fel de evanescent ca o pânză de Monet în care impresiile se topesc în amestecul de nuanţe ale unui cromatism al trăirilor, de o fineţe în care bănuim vocea auctorială, spiritul lipsit de sens practic, dar mereu absorbit în vortexul propriilor visări în care încearcă să‑şi atragă iubita, pe jumătate reală, pe jumătate imaginară… „Tant de saisons heureuses,/ prédites dans le creux de chaque main/ tant de bonheur d’un soir déjà un peu/ ancien/ roulé dans la poussière d’un pauvre lendemain…” (Jacques Prévert). Un joc de‑a viaţa şi de‑a moartea în care, în cel mai pur spirit iudaic, cel dispărut din viaţă sau din iubire revine în circuitul naturii, firesc, pentru a continua existenţa fără sfârşit: „Explozia se desfăşoară fără zgomot. Mă aflu în mijlocul ei, trec astfel pragul Răsăritului – unde devin, eu însumi, un punct în orizontul de lumină…”

O culegere de schiţe fermecate a fost publicată în două ediţii tot la Hasefer. „Lung e drumul până‑n Orientul Apropiat”. Şi cum să nu fie lung când el începe de la Marea Caspică, după cum îi spune copilului Harry, unchiul care îi vorbeşte pentru prima dată de rădăcinile lui khazare: „Ştii, noi, de fapt, suntem tătari. Bunicul meu a sosit la Bacău venind din Baku, tocmai de la Marea Caspică!”. O mărturisire ca un şoc electric refăcând, instantaneu, o întreagă genealogie, ca un salt mortal în istoria omenirii. O carte pentru acum şi pentru mai târziu, ca o muzică, ori o operă de artă vizuală esenţială care, în loc să‑şi piardă potenţialul după prima lectură, te atrage mereu cu un fel de mister mocnit. Să revii la vis, întorcând paginile, căzut pe gânduri, căutând parcă răspunsuri, poate în Talmud, poate în Kol Nidrei, poate în bejenie, poate într‑o întâlnire bizară cu un prinţ khazar ori cu un vagabond atotştiutor… Cu toţii privind la aceeaşi boltă astrală şi dezlegând, în sfârşit, taina Lumii şi a Universului de la Origini şi până‑n Ziua cea de Apoi!

Irina Airinei

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now